Sari la conținut

Cum poate referendumul din Marea Britanie influența România  

Foto: Guliver/Getty Images

Cum s-a ajuns la referendum

Ca urmare a presiunilor din interiorul partidului său și dinspre UKIP (Partidul pentru independența Regatului Unit, eurosceptic), prim-ministrul David Cameron a promis că va organiza acest referendum dacă va câștiga alegerile din 2015. Astfel, promisiunea organizării referendumului a fost una dintre modalitățile prin care premierul Cameron a menținut o oarecare coeziune în interiorul partidului său și și-a asigurat sprijinul votanților eurosceptici ai Partidului Conservator.

Unul dintre argumentele folosite de promotorii referendumului este că britanicii nu s-au pronunțat asupra rămânerii în Uniunea Europeană din 1975, deși UE a evoluat mult de atunci.

Brexit și impactul asupra României

Impactul unei eventuale ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană este unul dificil de măsurat în întregime, dar va fi cu siguranță unul negativ, atât asupra Uniunii, a Marii Britanii, cât și asupra României.

Impactul va fi unul politic, reprezentând un insucces major al Uniunii și al tuturor celorlalte state membre care nu vor fi reușit să mențină Marea Britanie în acest foarte complex și ambițios proiect politic. Credibilitatea Uniunii Europene în fața cetățenilor săi va avea de suferit și ne putem aștepta la o sporire a forțelor dezintegratoare, a sprijinului pentru mișcările naționaliste, eurosceptice și populiste.

Unele din aceste forțe politice nu sunt de acord cu faptul că România este membră a Uniunii sau că românii pot călători și munci liberi în celelalte state membre UE. O creștere și mai substanțială a influenței acestora poate duce la introducerea de restricții în ce privește libertățile de circulație în interiorul UE și astfel la golirea de conținut a acesteia.

România și interesele sale vor fi afectate și de o reducere a profilului internațional, a influenței și forței de atracție a Uniunii. România este un stat de graniță al Uniunii, interesată de integrarea europeană a vecinilor săi. O Uniune slăbită va avea o influență mai redusă asupra acestor țări, și în general o influență redusă pe scena internațională. În cazul ieșirii Marii Britanii, UE ar pierde una din cele două puteri nucleare ale sale, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Marea Britanie este de altfel una din cele mai influente puteri diplomatice ale Uniunii, capabilă să coalizeze un număr apreciabil de state, date fiind legăturile sale istorice cu acestea.

Ar însemna că interesele Uniunii, politice, economice, de securitate, și ale României ca parte a sa, vor fi mai dificil de promovat.

Pentru a vă da un alt exemplu, Marea Britanie a fost și este una din principalele aliate a statelor din centrul și estul Uniunii în ceea ce privește Rusia și politica agresivă a acesteia în regiune. O plecare a Marii Britanii ne va lipsi de acest important aliat în interiorul UE, făcând, de exemplu, mai ușoară renunțarea la sancțiunile UE împotriva Rusiei — principalul instrument al Uniunii de ținere sub control a ambițiilor Kremlinului.

Impactul negativ al referendumului va exista, indiferent de rezultate

Dar impactul va fi fără îndoială și unul economic, Marea Britanie fiind a doua economie ca mărime a Uniunii și unul din cei mai mari contributori la bugetul UE.

Aceasta va însemna, desigur, o reducere semnificativă a bugetului disponibil pentru țările mai sărace ale Uniunii. O Uniune fără Marea Britanie riscă să devină și una mai puțin liberă economic, mai protecționistă, și va fi cu siguranță una mai puțin influentă în marile negocieri economice internaționale.

Referendumul consumă de ceva vreme multe energii politice iar multe proiecte sunt oprite, în așteptarea rezultatului acestui referendum. Chiar dacă cetățenii britanici vor vota să rămână în UE, esteprobabil ca acest rezultat să fie unul foarte strâns și astfel problema locului Marii Britanii în UE să nu dispară de pe agendă. Această stare de nesiguranță va fi negativă atât pentru Marea Britanie, dar și pentru Uniune în general.

Dispariția UE?

Uniunea Europeană continuă să fie afectată de consecințele crizei economice precum și de o serie de alte provocări serioase, precum criza migraților sau amenințarea teroristă. Sondajele de opinie din ultimul an arată că principalele preocupări ale cetățenilor europeni se leagă de situația lor economică (inclusiv lipsa oportunităților și șomajul, creșterea prețurilor și în general probleme legate de nivelul de trai), de criza migrației și de securitate — atentatele teroriste din ultimii ani, amenințarea continuă a Daesh/ISIS și războiul purtat de Rusia în Ucraina au sporit mult preocupările privind securitatea.

Aș adăuga fragmentarea și slăbirea încrederii între statele membre și între popoarele acestora, precum și între cetățeni și liderii politici care îi reprezintă. Pe fondul crizei economice și a recentei crizei a migranților, nu de puține ori în fața dialogului au prevalat discursurile simpliste și stereotipurile: „Grecii sunt leneși”, „Germanii sunt naziști”, „est-europenii ne invadează, ne iau locurile de muncă”, „România e o colonie”, și altele.

Aceste excese, aceste stereotipii și acuzații facile au efecte pe termen lung, coboară nivelul dezbaterii publice și îngreunează perspectivele găsirii de soluții la problemele comune.

Cu toate aceste probleme, nu cred că ne putem aștepta ca Uniunea Europeană să dispară.

Interesele și valorile care unesc popoarele europene sunt mai solide decât cele care le divizează.  Uniunea Europeană s-a construit de-a lungul mai multor decenii, este o construcție complexă, cu nenumărate elemente care leagă statele europene unele de celelalte. Trăiesc cu speranța că popoarele europene, inclusiv cel britanic, și liderii acestora, nu vor destrăma ce a fost construit în tot acest timp.

 

Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook