Dacă vei fi următorul? Ce se mai poate face cu recursul compensatoriu

Data actualizării: Data publicării:
suspect crima medias

După ce au votat una din cele mai eficiente legi prin care a fost subminată siguranţa şi ordinea publică în România, parlamentarii puterii  au tot interesul să menţină intactă starea de fapt. Există soluţii pentru ca lucrurile să se schimbe cu 180 de grade? Sigur că da şi sunt fix aceleaşi care, dacă ar fi fost utilizate la timp, azi ar fi fost cruţate vieţi şi netulburate destine. Chiar dacă-i destul târziu, ele încă aşteaptă să fie puse la treabă.

agresiune lift 1
O tânără de 20 de ani a fost tâlhărită cu sălbăticie într-o scară de bloc din Alba Iulia, de către un bărbat eliberat în baza recursului compensatoriu.

*"Istoria demonstrează că după fiecare graţiere, într-un an, un an şi ceva, numărul de deţinuţi creşte. Condiţiile din penitenciare nu sunt cele de hotel de lux. Sunt penitenciarele pe care plătitorul de impozite din România şi le permite. (...) Toată discuţia asta despre deţinuţi are o mare hibă. Nicăieri nu aduce în discuţie dreptul victimei la o justiţie corectă, dreptul victimei de a nu-şi vedea călăul pe stradă la două zile de la momentul la care a fost arestat" - preşedintele Sindicatului Omnia, din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, ianuarie 2017

*"Au fost trase semnale de alarmă din partea organizațiilor sindicale, care au criticat această măsură, practic, o grațiere mascată, și putem spune că aceasta va încuraja infractorii. (...) Nu este o măsură bună pentru sistemul penitenciar, deoarece mare parte din deținutele care se vor elibera în scurt timp se vor întoarce în mediul penitenciar" - Liderul sindicatului Equitas din Penitenciarul de femei Târgșor, Adrian Grigoroiu, octombrie 2017.

*"Când au fost încercări de dezinformare am fost nevoiți să-l corectăm pe ministrul Toader. A încercat și încearcă să ascundă efectele negative ale recursului compensatoriu, o grațiere mascată, de care au beneficiat deja câteva mii de infractori, care deja au început să revină în penitenciare. (...) (Tudorel Toader) lucrează la un proiect scandalos de premiere a infractorilor cu câte 5 - 8 Euro pentru fiecare zi de detenție. Totalul efortului financiar pentru bugetul de stat va fi de peste 500 de milioane de Euro. Victimele nu primesc nicio despăgubire" - comunicat al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, mai 2018

Guvernul, liderii majorităţii parlamentare şi aleşii care compun această majoritate au ştiut prea bine şi din timp cât de nocivă va fi legea recursului compensatoriu, iar citatele de mai sus sunt doar o fracţie din volumul semnalelor pe care politicienii puterii le-au primit din interiorul sistemului, în perioada în care, netransparent, au lucrat la acest act normativ. Semnale relevante au mai putut fi culese şi din analiza comparativă centrată pe experienţa nefastă a altor state europene.

De altfel, trebuie subliniat faptul că, în ultimii trei ani, sindicaliştii din sistemul penitenciar s-au aflat constant în avangarda deconstruirii mesajelor prin care puterea a încercat să adoarmă vigilenţa opiniei publice pe acest subiect, intrând deseori în coliziune cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Un personaj, altfel, tentat să dilueze adevărul, uneori până la minciună.

Dovadă stau inclusiv eforturile sisifice prin care prof. univ. dr. Tudorel Toader încearcă de luni bune şi mai ales zilele acestea să şteargă orice legătură dintre numele său şi trimiterea pe străzi a mii de infractori, printre ei criminali, pedofili, tâlhari şi violatori în serie. Căci nu o face fără motiv, ci tocmai pentru că e unul dintre politicienii care înţeleseseră din capul locului la ce se va ajunge.

Confirmarea tuturor analizelor şi intuiţiilor anterioare adoptării legii a apărut neîntârziat într-o zi de octombrie 2017, prima în care s-a pus în aplicare recursul compensatoriu: din cei 529 de deţinuţi beneficiari, majoritatea ispăşiseră pedepse pentru omor, viol, tâlhărie, furt calificat. Iar acele prime 24 de ore mai anunţau ceva negru: alţi 3349 dobândeau dreptul la liberare condiţionată. 

Nu este de mirare faptul că, pe fondul amplificării scandalului din jurul legii recursului compensatoriu ca urmare a crimei de la Mediaş, atitudinea politicienilor de la putere s-a limitat la tăcere totală a capilor (Dragnea şi Tăriceanu), declaraţii ce denotă o fugă disperată de răspundere (Tudorel Toader), justificări ilogice şi invariabil lipsite de minimă empatie faţă de victimă (deputaţii PSD Oana Florea şi Nicuşor Halici), nu în ultimul rând, la cinism şi minciună fără scrupule (PSD). Atât! 

De ce atât? Pentru că, având în vedere forţa evidenţei, este tot ceea ce poate fi încropit, din punct de vedere al PR-ului, în situaţia dată.

Dar mai interesant este, din cel puţin două puncte de vedere, ceea ce va urma. Iar aici operăm cu o cunoscută şi o necunoscută.

Astfel, putem trata drept certitudine faptul că infracţiunile comise cu violenţă vor continua în perioada care urmează. În condiţiile în care eliberările vor continua, căci legea este în vigoare, nu va trebui să ne mire dacă crima de la Mediaş nu va rămâne un caz izolat.

Martoră ne e statistica (ex.: rata de recidivă), iar aici luaţi în calcul faptul că, pe lângă recidiva unor criminali, pot apărea omoruri care au la bază "doar" tâlhăria, tentativa de viol, chiar şi un "banal" furt. Având în vedere modul în care sunt comise, asemenea acte se pot încheia oricând mult mai tragic decât şi-ar propune atacatorul. Asta e, aşadar, cunoscuta.

Necunoscuta, în schimb, ţine de capacitatea opoziţiei şi a societăţii civile de a inversa tendinţa la care asistăm, prin modificarea legislaţiei, respectiv abrogarea legii recursului compensatoriu. USR şi PNL au anunţat deja demersuri în această direcţie, iar o asociaţie a magistraţilor, VeDemJust, a adresat Parlamentului o solicitare similară. 

Aritmetica parlamentară nu joacă însă în favoarea opoziţiei, iar liderii PSD, ALDE şi UDMR nu au niciun interes să se ajungă la aşa ceva. Reacţia avută după crima de la Mediaş, ca şi insensibilitatea dovedită în faţa cazurilor anterioare "mai puţin spectaculoase" (violuri, agresiuni) spun deja multe despre rezistenţa pe care o vor opune în faţa oricărei tentative de a face să dispară această lege strâmbă.

Iar aici mai trebuie luate în calcul două elemente:

  • interesele meschine care au dus la adoptarea legii recursului compensatoriu (interese perfect în vigoare şi azi - nu mai insistăm)
  • faptul că 2019 este un an de două ori electoral, iar un pas înapoi pe o temă căreia Dragnea, Tăriceanu şi aparatul lor de propagandă i-au dat o anvergură uriaşă ar fi considerat de aceştia ca o înfrângere care pică într-un moment prost.

Altfel spus, indiferent cât de gravă este la acest moment situaţia generată de trimiterea pe străzi şi în casele oamenilor a mii şi mii de infractori periculoşi, puterea politică va fi tentată să se agaţe până în ultima clipă de acest act normativ. Că va aplica tactica tergiversării, ori că va respinge direct, explicit şi arogant orice demers legislativ, acestea sunt până la urmă detalii. Detalii care depind de dinamica din perioada următoare, tacticile urmând a fi ajustate în funcţie de numărul şi gravitatea infracţiunilor comise de beneficiarii legii, ca şi în funcţie de reacţia opiniei publice în faţa acestui fenomen.

O opinie publică iniţial prea puţin atentă la efectele perverse ale legii recursului compensatoriu (în perioada cât aceasta a fost proiect şi până la adoptare).

Dar în acelaşi timp, o opinie publică pusă în faţa faptului în plinit şi căreia realitatea obiectivă nu-i mai lasă prea mult timp pentru a persista în nepăsare căci, iată, pe stradă, la magazin, ori în scara blocului, i se crează tot mai evident premisele necesare pentru a-şi schimba dispoziţia. 

Ar fi fost ideal ca lucrurile să nu fie lăsate să ajungă până în acest punct, dar, aşa cum se întâmplă şi la alţii, nu numai la noi, când paznicii cetăţii sunt prea puţini, victimele ei sunt tot mai multe.


*Mai jos, o mostră sângeroasă a tabloului rezultat din aplicarea legii recursului compensatoriu:

Bătrân lovit cu bestialitate într-o scară de bloc. Sindicaliştii din penitenciare: Agresorul e recidivist

Trei suspecţi reţinuţi pentru crima de la Mediaş. Doi erau eliberaţi în baza recursului compensatoriu

3.000 de euro și pedeapsă redusă pentru un violator care a invocat legea recursului compensatoriu

Violator în serie, eliberat în baza recursului compensatoriu, arestat pentru agresiune sexuală

Un deținut eliberat prin legea recursului compensatoriu a rezistat doar o zi în libertate

Bărbatul care a atacat o tânără la lift a fost identificat. El părăsise penitenciarul graţie unei legi promovate de PSD-ALDE şi Toader

„Mica grațiere”. Un violator a agresat sexual o femeie la trei zile după eliberarea din închisoare

Deținut abia ieșit din închisoare, surprins dezbrăcat în camera a doi copii de grădiniță

Fetiță agresată sexual în scara unui bloc din Capitală. Bărbatul este un recidivist eliberat prin recursul compensatoriu

Un bărbat care și-a înjunghiat soția de 36 de ori, în fața copilului, eliberat în baza recursului compensatoriu

Trei dintre violatorii din Vaslui se pregătesc de eliberare condiționată, cu ajutorul recursului compensatoriu

Condamnat pentru viol şi eliberat după recursul compensatoriu, arestat iar pentru omor

Un interlop periculos a fost eliberat din închisoare cu ajutorul legii recursului compensatoriu

Proaspăt eliberat din închisoare, în baza noii legi, un bărbat a devastat o cantină pentru orfani și oameni ai străzii

Fugarul periculos prins de polițiști a fost arestat pentru 30 de zile
 
Partenerii noștri