Sari la conținut

De ce este importantă transparentizarea informațiilor pe fonduri europene?

În 11 octombrie Ministerul Fondurilor Europene a publicat contractele de achiziții și finanțare din fonduri europene.

În contextul suspiciunilor că există fraude imense care deturnează bani europeni sau pur și simplu un management prost al fondurilor accesate, există acum date care pot face lumină. Sau cel puțin pot deveni puncte de plecare pentru investigații.

dosare instanta agerpres-21.12016

Ce e nou?

Instituția (organizație, autoritate publică) care accesează fondurile europene se numește în limbaj birocratic beneficiar. În general, beneficiarul subcontractează diverse firme și oameni care contribuie la proiectul pe fonduri europene, numiți subcontractori.

Până acum existau liste publice cu beneficiarii, dar nu cu acești subcontractori.

În lipsa contractelor de achiziții nu puteai afla, spre exemplu, căror firme s-au plătit bani (de către cei care luau fonduri europene).

Acum e la un click distanță, iată un motor de căutare făcut de datavizuri, pe baza documentelor de la Minister:

Teoretic, datele legate de contracte ar fi trebuit publicate de mult. Practic, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene apărea o bază de date legată de achiziții, în care nu se putea căuta după numele firmei (căutările după orice criteriu relevant erau aproape imposibile). Realizatorul motoarelor de căutare de mai sus a analizat această baza de date: a dat jos cele ~13000 de anunțuri și a extras din ele datele despre furnizori. În afară de faptul că nu se putea căuta în baza de date, a descoperit că aceasta era oricum departe de a fi completă: a găsit aproximativ 9,000 de contracte — acum sunt publicate peste 150,000.

Alte informații noi sunt detaliile legate de salarii, rambursări și chestiuni tehnice (cum și-au justificat aplicația pentru fonduri, ce au raportat la rezultate, etc.)

Ce se poate investiga?

Apar indicii privind cantitatea de bani risipiți și motivele risipirii: au probleme penale firmele abonate la contracte din fonduri UE, există corelații între primirea fondurilor și contexte precum alegerile, ce contracte au fost oferite fără licitații?

Am rugat-o pe Elena Calistru, de la Funky Citizens (un ONG care activează pentru transparentizarea datelor), să dea câteva exemple de utilizare a noilor informații:

  •  La ce poate ajuta să știm situația rambursărilor:

Se poate vedea dacă există instituții care au primit rambursările mai rapid decât altele și dacă pot fi legate de evenimente politice.

Se pot analiza cazurile în care o instituție a cerut mai mulți bani decât a reușit să cheltuiască efectiv. Să luăm exemplul unei școli care a aplicat pentru fonduri nerambursabile de 14 milioane de euro și i-a fost rambursată doar jumătate: indiferent de motive, cei 7 milioane au fost blocați. Dacă ai acces la date în timp real, poți vedea când banii nu sunt cheltuiți și îi poți eventual direcționa către alte proiecte.

  •  De ce sunt utili indicatorii tehnici, adică informații despre obiectivele proiectului, justificare și rezultate (vezi aici)

Se vede cum s-au absorbit banii, dacă s-au asfaltat drumurile care trebuia asfaltate sau alte intervenții concrete, măsurabile.

Iată topul contractorilor, făcut din noua bază de date, de datavizuri:

Care rămân minusurile?

Încă nu sunt publicate toate informațiile legate de fonduri europene (care ar trebui să fie publice).

Elena Calistru și echipa FunkyCitizens au constatat că în baza de date lansată recent lipsesc unele contracte (sunt proiecte care apar în lista celor finanțate, dar nu au apărut contractele realizate de aceștia, după cum există date care apar în lista contractelor pe care s-au realizat achiziții, dar proiectul nu apare în lista consolidată a proiectelor). Alte informații apar de mai multe ori.

Pe de altă parte, după cum sesizează și Euractiv, bazele de date nu includ proiectele pe agricultură și dezvoltare rurală, finanțate din PNDR (apar doar fondurile structurale și de coeziune, gestionate de Ministerul Fondurilor Europene).

**

În acest moment nu avem o situatie la zi a fondurilor europene, care ar fi esențială pentru o absorbție eficientă și pentru diminuarea corupției. Dar s-a făcut un important pas înainte.

Despre autoareEditorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a fost bursieră în programul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence 2015 și Professional US Fellow 2013. A fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media, precum și membră a presei alternative din România. În trecut a lucrat la cotidianul România liberă.

Pentru mai multe opinii și analize care explică actualitatea, puteți urmări (like) pagina de facebook