Sari la conținut

Din dragoste pentru mâncare. Șapte recomandări pentru a evita risipa alimentară și a economisi bani

În continuare, un articol de Camelia Bucătăriu, expertă în politicile împotriva risipei alimentare.

Ilustrație: Sebastian Oancea, Digi24

Hrana irosită anual în UE ar acoperi de două ori suprafața României

Studiile publicate de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) au dezvăluit magnitudinea pierderilor și a risipei alimentare: o treime din întreaga cantitate de mâncare produsă pentru consum nu este mâncată.

Dacă suntem atenți, vom vedea la tot pasul cum se irosește mâncarea: coșuri de gunoi și mese pline de alimente comestibile, sau oamenii care ignoră evitarea risipei.

Astăzi, peste 40% din hrana produsă în țările industrializate este irosită în etapele de distribuție și consum. Același procent e valabil și pentru zonele în curs de dezvoltare, doar că acolo hrana e în general pierdută în etapa de postrecoltare și în cea de procesare.

Anual, statele din Uniunea Europeană generează o cantitate estimată la 88 de milioane tone de alimente risipite. Practic, în jur de 20% din cantitatea de hrană produsă — în 2011 se estima producerea a 865 kg hrană de persoană. 

Este mult mai eficient să investim în prevenirea pierderilor și consumul responsabil, decât spre acțiuni axate doar pe creșterea producției.

Pierderea sau irosirea alimentelor comestibile și nutritive are un impact social, economic și de mediu destul de însemnat. În același timp, atrage după sine daune financiare pentru toți cei implicați în procesul de producție, transformare, furnizare și distribuție a hranei, inclusiv pentru consumatorii finali.

Reprezintă o gestionare ineficientă a resurselor (forță de muncă, apă, energie electrică, terenuri etc.) și produce efecte sociale și de mediu ce ar fi putut fi usor evitate.

De aceea, rezolvarea problemei pierderilor și a risipirii hranei reprezintă o țintă clară a Noilor Obiective Globale ale Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 (lansate în septembrie 2015) și este o componentă cheie a Agendei Zero Hunger (Fără Foamete n.r.).

Cum se poate reduce risipa alimentară, la nivel individual

1. Cumpărați cu chibzuință – consumatorii care merg la magazin fără o listă de cumpărături irosesc mai mult. Planificați și evitați cumpărăturile din impuls. Fiți realiști. În cazul în care știți că veți găti pentru o singură persoană, nu veți avea nevoie de mâncare cât pentru patru persoane. Verificați ce aveți deja, înainte de a pleca la cumpărături;

2. Fiți deschiși – cumpărați fructe și legume ”inestetice”. De obicei, acestea sunt aruncate din cauza mărimii, culorii sau formei ce nu se ridică la nivelul standardelor ”cosmetice”. Dar ele pot fi bune pentru consum, iar achiziționarea lor poate salva o cantitate importantă de la a fi aruncată la coș;

3. Setați frigiderul corect — hrana trebuie păstrată în anumite condiții de temperatură, de obicei între 1 și 5 grade Celsius, pentru ca alimentele să se mențină proaspete pentru o perioadă mai lungă de timp;

4. Adoptați o atitudine de tipul “primul sosit, primul plecat”. Când planificați servirea mesei, încercați să folosiți produse cumpărate cu ceva timp în urmă. Când așezați produsele în frigider sau în dulapuri, plasați-le pe cele mai vechi în față și pe cele mai noi în spate;

5. Interpretați corect datele de pe ambalaj. ”A se consuma, de preferință, înainte de data de” arată că hrana păstrează cele mai bune caracteristici până la data respectivă, dar va fi bună pentru consum și după aceea. “A se consuma până la data de” indică faptul că alimentul nu mai este bun pentru consum după data respectivă;

6. Respectați rămășițele de la masă – nu aruncați mâncarea care a rămas. În loc să o aruncați, încercați să o folosiți la mesele următoare. Tonul rămas poate fi gătit cu paste. Legumele preparate pot fi folosite pentru o tocană delicioasă. Dacă nu doriți să consumați în ziua următoare alimentele rămase, congelați-le și folosiți-le mai târziu;

7. Transformați hrana în îngrășăminte. Unele resturi de mâncare sunt, până la urmă, inevitabile. Puteți să realizați compost din resturi de fructe și legume, într-un coș separat. În câteva luni, puteți avea un sac cu îngrășământ pentru plantele dumneavoastră.  

Exemplele de bune practici de recuperare și de redistribuire a hranei comestibile pot fi găsite pe platforma FAO - International Food Policy Research Institute (IFPRI).

Modele antirisipă din alte țări — o singură organizație a hrănit peste 1 milion jumătate de oameni din mâncare ce urma să fie aruncată

În Italia a fost fondată Fundația Alimentară Italiană (Fondazione Banco Alimentare Onlus) în 1989. Are o rețea cu 21 de Bănci Alimentare pe tot cuprinsul țării.

Misiunea constă în redistribuirea zilnică a mâncării comestibile către organizații caritabile. E vorba de 8,103 organizații caritabile ce sprijină peste 1 milion jumătate de oameni aflați la limita subzistenței în Italia.

În 2015, Rețeaua Băncilor Alimentare a recuperat aproximativ 40,448 tone de hrană care ar fi fost risipită altfel. În același timp, respectiva rețea a recuperat 1,043,351 porții de mâncare gătită, precum și 319 tone de pâine, fructe și produse proaspete de la firmele de catering, de la cantinele școlilor și companiilor. Pentru 2015 se estimează recuperarea a 75,000 de tone de produse alimentare și a 1,100,000 porții de mâncare gătită. Activitatea Rețelei de Bănci Alimentare este posibilă datorită pasiunii cu care lucrează 1,843 de voluntari.

Un alt exemplu care propune acțiuni concrete de a preveni și reduce pierderile și risipa alimentară este Pactul Milanez pentru Politicile Alimentației. În 15 octombrie 2015, 116 orașe de pe tot cuprinsul planetei au semnat Pactul și acesta fost prezentat secretarului general al ONU, Ban Ki Moon. Orașele din România ar putea explora la rândul lor modul în care pot intra în dialog cu Pactul milanez, pentru a implementa recomandările acestuia:

-       Coordonarea între actorii din sistemul alimetar pentru a monitoriza pierderea hranei de-a lungul întregului lanț al producției, transformării, furnizării și distribuției alimentelor și asigurarea adoptării unor măsuri holistice care presupun o planificare temeinică, transparență, responsabilitate și crearea de politici integrate;

-      Creșterea gradului de conștientizare a tuturor actorilor sistemului alimentar;

-      Colaborarea cu sectorul privat, precum și cu organizațiile educaționale, sociale sau de cercetare pentru îmbunătățirea politicilor și inițiativelor municipalităților;

-      Folosirea eficientă a hranei prin facilitarea recuperării și redistribuirii produselor comestibile și nutritive ce riscă a fi aruncate la coș de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și pierdute în urma proceselor de producție sau a acțiunilor de catering, retail, vânzare angro, etc.


Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin editorului;

Puteți contacta editorul pe adresa laura.stefanut@digi24.ro.