Două scenarii ale președinției lui Trump

După alegerea neașteptată a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, se pune întrebarea dacă va guverna conform populismului radical afișat în campania electorală sau va adopta o abordare pragmatică.

Ce rezultate ar avea deciziile unui Trump populist, în acord cu campania electorală?

Un Trump radical populist ar putea să desființeze Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), să anuleze Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) și să crească taxele vamale pentru importurile din China. Va construi zidul promis la granița dintre SUA și Mexic, va deporta milioane de muncitori ilegali, va restrânge vizele H1B pentru muncile specializate din domeniul tehnologic și va anula complet Obamacare, lăsând milioane de oameni fără asigurare medicală.

Un Trump radical va crește semnificativ deficitul bugetar al Statelor Unite. Va reduce drastic taxele pentru companii și bogați. Chiar dacă va crește baza de impozitare sau “carried-interest tax” (o taxă specială, aplicată comisioanelor de performanță din sectorul financiar n.t.) și va încuraja companiile să-și repatrieze profiturile din străinătate, acest plan tot va dezechilibra veniturile.

Tăierile de taxe pentru cei bogați vor reduce veniturile guvernamentale cu 9 mii de miliarde în 10 ani.

Va crește cheltuielile militare și pe cele publice pentru infrastructură.

De asemenea, un Trump radical ar putea să modifice drastic abordarea actuală a politicii monetare, mai întâi prin înlocuirea președintei Rezervei Federale (FED) Janet Yellen cu un “monetarist hawk” (favorabil înăspririi politicii monetare n.t. ), apoi prin numirea altor “hawks” în locurile vacante din consiliul de conducere al FED. Mai mult, Trump ar putea să revoce o parte din legislația Dodd-Frank pentru reforma sistemului financiar, să desființeze Biroul de Protecție Financiară a Consumatorului.

Ar putea să taie subvențiile pentru energie alternativă și normele de protecție a mediului și să desființeze orice alte reglementări care puteau să dăuneze marilor afaceri.

Politica externă a unui Trump radical ar putea destabiliza alianțele SUA și escalada tensiunile cu rivalii. Poziția sa protecționistă poate declanșa un conflict comercial global, iar insistența ca aliații să-și plătească propria apărare poate duce la proliferarea armelor nucleare și la diminuarea rolului de lider al Americii.

Cum va decurge președinția unui Trump moderat?

E mult mai probabil ca Trump să urmeze o politică pragmatică, de centru. În primul rând, Trump e un om de afaceri, deci e mai degrabă un tip pragmatic decât un un ideolog cu vederi înguste. Opțiunea de a candida pe o platformă populistă a fost mai degrabă o strategie și nu reflectă neapărat convingeri solide.

Trump este un mogul imobiliar bogat care a trăit întreaga viață înconjurat de alți afaceriști bogați.

A reușit în politică prin atragerea republicanilor din clasa muncitoare și a “democraților lui Reagan”, dintre care unii ar fi fost votanții democratului Bernie Sanders (care a pierdut în favoarea lui Clinton la alegerile primare n.r. ). Asta i-a permis să se distingă de un mediu plin de politicieni pro-business, pro Wall Street și pro globalizare.

Odată instalat în funcție, Trump va arunca câteva firimituri suporterilor săi, după care se va întoarce la tradiționala politică economică a republicanilor — de stimulare a investițiilor și “trickle-down” (politici economice care îi favorizează pe cei foarte bogați n.r.).

Vicepreședintele lui Trump, Mike Pence, este un politician din conducerea partidului Republican. Consilierii săi economici din campanie au fost câțiva oameni de afaceri de succes, finanțiști, investitori imobiliari și economiști. După unele surse, deja sunt luați în considerare câțiva republicani de marcă pentru construirea guvernului, incluzându-i pe fostul Speaker al Camerei - Newt Gingrich, senatorul de Tennessee - Bob Corker, senatorul de Alabama - Jess Sessions și fostul director de la Goldman Sachs - Steven Mnuchin.

Republicanii tradiționali și oamenii de afaceri pe care-i va numi probabil Trump vor da formă ulterior politicilor sale concrete.

Puterea executivă are un mod de a lua decizii în cadrul căruia ministerele și agențiile determină riscurile și beneficiile fiecărui scenariu, apoi furnizează președintelui un set limitat de opțiuni din care acesta să poată alege.

Din cauza lipsei de experiență a lui Trump, președintele va depinde mult de sfatul consilierilor, la fel ca în cazul foștilor președinți Ronald Reagan sau George W. Bush.

Trump va fi împins mai spre centru și de Congres, cu care va trebui să colaboreze pentru adoptarea legilor. Speaker-ul Camerei, Paul Ryan și conducerea republicană a Senatului au viziuni mai tradițional republicane decât Trump privitoare la comerț, migrație sau deficit bugetar. Totodată minoritatea democrată din Senat va putea să obstrucționeze orice reformă radicală propusă de Trump, în special dacă ar aduce atingere domeniilor sensibile precum pensiile sau asigurările de sănătate.

Trump va fi limitat și de sistemul american de separație al puterilor în stat, de agențiile guvernamentale relativ independente (de tip FED) și de o presă liberă și implicată.

Piața însăși va fi cea mai mare constrângere pentru Trump.

Dacă el va încerca introducerea măsurilor radical populiste, sancțiunea va fi imediată: prăbușirea bursei, scăderea dolarului, refugiul investitorilor în obligațiuni de stat etc. Dacă însă va mixa câteva măsuri populiste benigne cu unele pro-business tradiționale, atunci piața nu va reacționa negativ. După ce a câștigat alegerile, nu mai există motive ca el să aleagă populismul.

Efectele unei președinții Trump pragmatice pot fi mult mai limitate decât în scenariul radical.

Va desființa tratatul TPP, însă și Clinton ar fi făcut-o. A promis că va anula NAFTA însă e mult mai probabil că va încerca doar să-l modifice ca un gest făcut în favoarea muncitorilor americani. Și chiar dacă un Trump pragmatic va dori să limiteze importurile din China, opțiunile îi sunt limitate de regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Candidații anti-sistem atacă frecvent la nivel declarativ China, dar odată instalați în birou cooperează cu aceasta.

• Mai puteți citi: De ce protestează studenții din SUA după alegerea lui Donald Trump?

E posibil ca Trump să își construiască zidul de la granița cu Mexicul, chiar dacă azi nu mai sunt la fel de mulți emigranți ca în trecut. Dar probabil că se va mulțumi doar cu deportarea imigranților ilegali care comit infracțiuni violente și va renunța la ideea deportării a 5-10 milioane de oameni.

Ar putea să limiteze totuși acordarea vizelor pentru munci înalt specializate, ceea ce va micșora dinamismul sectorului tehnic.

Un Trump pragmatic va genera deficite fiscale, chiar dacă mai mici decât în scenariul radical. Dacă urmează planul de taxare propus de republicanii din Congres, veniturile bugetare se vor reduce cu doar 2 mii de miliarde în 10 ani.

Mixul de politici al unei administrații Trump-de tip-pragmatic va fi unul inconsistent din punct de vedere ideologic și nu foarte favorabil creșterii economice. Dar ar fi cu mult mai acceptabil pentru investitori și pentru întreaga lume decât agenda radicală pe care a promis-o în campanie.

Despre autor: Ests profesor la Universitatea din New York (Stern School of Business) și președinte al Roubini Macro Associates. A fost economist senior la Casa Albă (în cadrul Council of Economic Advisers) și a lucrat la Fondul Monetar Internațional, Rezerva Federală a SUA și Banca Mondială.

Titlul și intertitlurile aparțin editorului 

Copyright Project Syndicate

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook