Sari la conținut

Dragnea a reușit să prăbușească PSD. Îl va forța să-și schimbe numele?

La aproape două luni de la alegerile parlamentare și la o săptămână de la adoptarea, în secret, a OUG 13, PSD poate face următorul bilanț: liderii PSD sunt izolați și priviți cu stupefacție de Occident, care le cere „să-și revină”, Guvernul Grindeanu a pierdut orice urmă de credibilitate și un ministru, se confruntă cu o moțiune de cenzură și cu manifestații fără precedent, iar partidul este afectat nu doar de demisii, ci și de o scădere abruptă de procente. Într-un timp așa de scurt, Liviu Dragnea a reușit ceea ce nici măcar Victor Ponta nu a reușit: să arunce PSD în gol.

DRAGNEA_CEX_00_INQUAM_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Știți care este ironia maximă? Că în octombrie 2015, când a fost validat în funcția de președinte al PSD, Dragnea promitea social-democraților că va dezlipi de pe partid etichetele de „comuniști”, „baroni”, „corupți”. „Membrii noștri de partid sunt oameni serioși, cinstiți și responsabili, sunt oameni care muncesc din greu și sunt respectați în comunitățile lor. Sunt oameni care țin la partid și s-au bătut pentru el atunci când pentru partid a fost greu și s-au săturat să li se spună în față mereu aceleași lucruri: baroni, corupți, comuniști. (...) Este un moment zero de la care începem reconstrucția unui spirit nou în PSD, un partid autentic de stânga, un partid care va pune întotdeauna pe primul loc oamenii. Este momentul să spunem clar cine suntem, pentru cine și pentru ce facem politic”, declara Liviu Dragnea de la tribuna Congresului PSD. A arătat, într-adevăr, „pentru cine” face politică și a lipit și mai bine unele etichete.

La capătul „domniei” sale, Victor Ponta devenise cel mai criticat și, într-o oarecare măsură, cel mai urât politician din România. Partidul său, PSD, stătea însă bine în sondaje, astfel că, pe fondul incapacității dreptei, a reușit să atace alegerile din 2016 din postura de favorit și să le câștige detașat. Acum, situația arată altfel.

Liviu Dragnea a tras după sine și partidul, făcând să răsune iar, după mult timp, străzile țării de sloganuri de genul „PSD, ciuma roșie”, „PSD a trădat propriul electorat”, „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta!” sau „Hoții, hoții, hoților plecați!”. Cuprins de beția puterii, Dragnea nu a mai avut răbdare și a vrut totul pentru el, acum. Planul „Bunăstare, nu dosare!”, de care vorbeam în ziua învestirii Guvernului Grindeanu, a fost mult prea mult grăbit. Dragnea nu și-a imaginat că totul i-ar putea exploda în față și că sute de mii de oameni vor rezista zile în șir, în frig, doar pentru a nu se face primul pas spre legalizarea furtului în România.

Nici acum, la o săptămână de la adoptarea OUG 13 și la câteva zile după ce au abrogat-o, acceptând că au comis o greșeală, nu toți social-democrații par să-și dea seama de situația fără ieșire în care s-au lăsat târâți de Liviu Dragnea. Nici măcar ministrul care a îndeplinit infama misiune de albire a dosarelor, Florin Iordache, nu a fost înlăturat, oferindu-i-se câteva zile pentru a-și da demisia. De rușine, evident, căci de o demisie de onoare nu poate fi vorba. Premierul Grindeanu consideră că nu are de ce să-și asume, printr-o demisie, episodul care a aruncat România cu zeci de ani în urmă, iar artizanul dezastrului, Liviu Dragnea, nici atât. Imperturbabil, acesta din urmă se face că nu aude nici vocile tot mai numeroase din PSD care se declară alături de protestari și se dezic de „grupul infracțional” instalat la conducerea partidului. Cum nu îi aude nici pe social-democrații care spun că „aproape nimeni din PSD nu a știut de textul acestei ordonanțe”. Dincolo de faptul că afirmația europarlamentarului Cătălin Ivan poate fi considerată doar parțial adevărată - cum pot spune social-democrații că nu au știut de intențiile executantului ministru Iordache când, înainte de fatidica seară de marți, proiectul de ordonanță fusese deja aspru criticat, iar oamenii ieșiseră deja în stradă? - declarațiile acestuia trebuie privite ca o delimitare de actualul șef al partidului.

Cât de mult s-a prăbușit PSD în doar o săptămână, greu de spus. Acum câteva zile, institutul de sondare de casă al PSD susținea că formațiunea ar fi pierdut doar 4-5 procente, într-o încercare evidentă de a minimiza subiectul OUG 13 și impactul acesteia. Luni au apărut însă, în spațiul public, alte cifre - scădere de 23% - cifre comunicate tocmai de un vicepreședinte al PSD, Mihai Chirica, unul dintre puținii social-democrați care au îndrăznit, încă din primele zile, să aibă o poziție critică față de demersurile actualei conduceri a partidului. Se poate contraargumenta că sondajul invocat de primarul Iașiului ar viza doar un județ. Da, este adevărat, dar e vorba de un județ de ani buni „roșu”. Și se mai poate spune că Mihai Chirica a făcut publice aceste cifre deranjante tocmai pentru că ar avea propria agendă și pentru că au apărut deja voci care spun că s-ar califica pentru a conduce PSD. Se prea poate, dar care ar fi problema? PSD are nevoie de tot mai multe voci critice, precum cele ale lui Mihai Chirica, Sorin Moisă, Aurelia Cristea și alții. Nu de voci precum cea a lui Dumitru Buzatu sau a Sabrinei Maria Nedelcu. PSD nu are nevoie de oameni care să-i facă „răgălii” și „putori” pe cei care protestează în stradă, ci are nevoie de luciditate, de o disecție fără anestezie, pentru a-și decide viitorul. Are nevoie de lideri care să aibă curajul să-l înfrunte pe Liviu Dragnea și să-i poată strânge în jurul lor pe membrii PSD care nu au dosare penale și care nu au acumulat averi nefirești din abuz în serviciu, conflict de interese și alte fapte de corupție.

Bătălia va fi grea dar, în absența ei, PSD riscă să nu-și mai revină din experimentul Dragnea. E adevărat că a câștigat alegerile locale și parlamentare din 2016, dar agenda proprie a lui Dragnea și încăpățânarea cu care acesta o pune în practică pot afecta grav partidul pe termen mediu, dacă nu chiar lung.

Și pentru că tot am invocat un pasaj din istoria recentă a PSD, merită amintit și că, prin noiembrie 2014, când social-democrații începuseră deja să se întrebe cum scapă de eticheta de corupți, liderul de atunci al PSD, Victor Ponta, lăsa a se înțelege că ar putea recurge inclusiv la schimbarea numelui și siglei partidului. Dacă îl mai lasă mult pe Dragnea să-și facă nestingherit jocul, pesediștii s-ar putea trezi că posibilitatea a devenit o necesitate.