Interviu cu şeful ANI. Cum blochează Parlamentul un proiect care putea preveni sute de fraude cu bani publici

Sistemul PREVENT a costat peste şapte milioane de euro şi a fost realizat cu bani europeni. Poate detecta în timp real conflictul de interese în achiziţiile publice şi a fost proiectat să îi avertizeze pe primari şi funcţionari să nu meargă mai departe atunci când sunt pe punctul de a încălca legea acordând contracte cu dedicaţie. În final, dacă oficialii preveniţi nu ţin cont de semnalele date de PREVENT, sistemul va alerta Agenţia Naţională de Integritate în clipa în care respectivii îşi pun semnătura pe achiziţia cu probleme. De aici încolo, ANI deschide dosar şi urmează o cascadă întreagă de investigaţii administrative şi penale. Deşi testat şi gata oricând de implementare, sistemul PREVENT nu poate fi folosit întrucât un proiect de lege trecut tacit de Camera Deputaţilor nu a fost aprobat încă de Senat. 

Digi24.ro: „Sperăm că vom avea gata partea legislativă până la sfârşitul anului, iar din acel moment sau de la începutul lui 2016 să începem efectiv lucrul cu sistemul PREVENT”. V-am citat pe dumneavoastră, spuneaţi aceste lucruri acum un an. Din câte ştiu, proiectul nu a avansat, este şi astăzi în Parlament. Ce s-a întâmplat?

Bogdan Stan: Într-adevăr, este şi azi în Parlament. Camera Deputaţilor a fost prima cameră sesizată, iar de acolo proiectul de lege a plecat undeva la sfârşitul anului trecut, fiind adoptat tacit. O astfel de procedură nu este, însă, posibilă la nivelul Senatului, care e cameră decizională. Adoptarea tacită este scoasă din discuţie, deci trebuie vot în plen, lucru care nu s-a întâmplat până în acest moment. Am fost în repetate rânduri la comisiile de specialitate din Senat, ne-am susţinut punctul de vedere şi am adus modificări pe proiectul legislativ, am modificat chiar şi termenul de intrare în vigoare. Proiectul a fost retrimis la comisii înainte de vacanţa parlamentară, iar acum sperăm ca până în alegeri să treacă de plen, având în vedere că a trecut din nou de comisiile de specialitate.

Aveţi vreo explicaţie pentru situaţia de faţă?

Nu, nu pot să îmi explic de ce un proiect menit să ajute pe toată lumea, un proiect de lege care nu aduce decât lucruri bune din toate punctele de vedere, este ţinut în Parlamentul României şi nu este promovat. În 30 septembrie se împlineşte un an de când am trimis proiectul în Parlament şi pot să vă spun că în această perioadă Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată pe aproape 500 de cazuri de conflict de interese. Probabil că mare parte din aceste conflicte de interese ar fi putut fi prevenite astăzi dacă sistemul ar fi fost în funcţiune.

Ce ar fi însemnat, cum ar fi putut fi prevenite?

Foarte simplu. Orice achiziţie publică din România va fi filtrată de acest sistem. Datele factorilor decizionali, precum şi datele ofertanţilor care participă la procedura de licitaţie sunte introduse în acest sistem, el face nişte legături de cauzalitate şi determină dacă într-un anumit caz avem incident de integritate, pe conflict de interese. E o maşină, factorul uman este exclus. Ulterior, în caz de incident de integritate, noi nu facem decât să îi transmitem oficialului implicat să nu semneze contractul deoarece se expune, comite o faptă de conflict de interese.

Înţeleg că respectiva persoană poate să ţină sau să nu cont de avertizarea primită de la ANI.

Exact. Acest sistem nu a fost gândit ca unul represiv, ci preventiv, tocmai de aceea PREVENT nu dă sancţiuni. Practic, noi monitorizăm, filtrăm şi tragem un semnal de alarmă acolo unde este cazul. Dar dacă persoana respectivă ignoră avertismentul de integritate dat de ANI şi semnează contractul, în ciuda conflictului de interese în care se găseşte, ceea ce urmează este exact ceea ce se întâmplă şi acum. Persoana va fi verificată pentru conflict de interese - de ANI, pe partea administrativă, iar pe partea penală de către organele competente. Mai trebuie reţinut ceva: dacă noi am interveni pe parcursul procedurii de achiziţie publică cu mecanismte de sancţionare, atunci s-ar bloca în mod nejustificat toată procedura, s-ar întârzia foarte mult. Chiar şi implicarea ANI ar fi tergiversată, întrucât apar contestaţii în instanţă, iar până la soluţionarea în instanţă timpul trece, şi aşa mai departe. Iată de ce sistemul PREVENT nu este sancţionatoriu. Scopul lui este să prevină, să identifice situaţiile de conflicte de interese şi să le semnalizeze, să ne ajute, în final, să gestionăm mai bine banii statului.

Cu alte cuvinte, nu ar periclita o procedură de achiziţie publică.

Absolut deloc. Dacă vreţi, PREVENT e un element de responsabilizare a factorului decizional.

Spuneaţi mai devreme că de la intrarea în Parlament a proiectului de lege şi până azi, când îl găsim tot acolo, ar fi putut fi evitate 500 de cazuri de conflicte de interese...

Noi am fost sesizaţi în aproape 500 de cazuri, iar acum suntem în proceduri de evaluare pentru a stabili faptele în fiecare din ele.

Înseamnă, deci, că ANI lucrează azi pe aproape 500 de speţe, muncă de care, în teorie PREVENT ar fi putut-o degreva. La fel, cum aceste dosare realizate de ANI ajung apoi în justiţie, se poate vorbi deci şi de o degrevare a instanţelor, la care PREVENT ar fi putut contribui, pe partea conflictui de interese. Am înţeles bine?

Exact. Şi aş mai vrea să subliniez ceva, apropo de încărcarea instanţelor de judecată. Majoritatea rapoartelor noastre sunt contestate în instanţă, ceea ce înseamnă un ciclu procesual de un an-un an şi jumătate în care dosarul stă pe rolul instanţei. După ce câştigăm procesul, mai intervine un ciclu procesual, de data aceasta pentru anularea documentelor care au fost semnate în starea de conflict de interese. Deci este un ciclu procesual dublu. Vă daţi seama că o abordare preventivă, pe care noi încercăm să o introducem în ultima perioadă, este mult mai eficientă. Sistemul informatic pe care dorim să îl implementăm ar ajuta pe toată lumea, iar degrevarea instanţelor de judecată este unul dintre efectele sale benefice.

Ce pondere are conflictul de interese în activitatea ANI şi câte dintre rapoartele întocmite sunt confirmate definitiv?

Ponderea despre care vorbiţi e între 35 şi 40%, iar rata de confirmare atinge 90%.

În clipa în care Parlamentul ar da undă verde acestui proiect, sistemul PREVENT va fi şi funcţional?

Tehnic, este finalizat şi funcţional, aşteptăm numai piesa legislativă ca să şi poată fi alimentat cu date şi să începem să muncim.

La ce baze de date va avea acces?

Va fi conectat inclusiv la SEAP, sistemul electronic de achiziţii publice, dar până nu iese piesa legislativă din Parlament SEAP-ul nu ne poate pune la dispoziţie datele sale. Acces la baze de date cum este şi cea a Registrului Comerţului are şi în prezent, doar că în lipsa conexiunii cu SEAP-ul nu are ce compara. Pentru crearea acest sistem, PREVENT, vorbim de o valoare totală de 31 de milioane de lei, din care asistenţa financiară ajunge la 30,9 milioane de lei. În plus, ANI a primit o finanțare nerambursabilă retrospectivă în cuantum de 17,1 milioane de lei, aproximativ 3,8 milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), bani care au fost virați la bugetul de stat. Această sumă reprezintă o parte considerabilă din cheltuielile eligibile efectuate în trecut de către ANI, din bugetul de stat, pentru implementarea a două sisteme informatice interne - managementul documentelor şi operatiunile administrative ale instituției.

Am observat că faceţi angajări, dar numărul inspectorilor ANI a rămas acelaşi.

Pentru a acoperi toate nevoile instituționale și pentru a ne diversifica activitatea, vrem să mărim schema de personal. Avem 47 de inspectori, iar strategia este să angajăm minimum cinci inspectori pe an, ajungând astfel, la 1 ianuarie 2020, la un număr de cel puțin 65 de inspectori. În 2016, însă, nu am reuşit să angajăm decât o persoană. Noi am scos în repetate rânduri posturile la concurs. Din ianuarie 2016 și până în prezent am lansat opt concursuri de recrutare însă doar două persoane au reușit să treacă toate probele de concurs.

De ce nu vrea lumea să vină la ANI?

 Adevărul este undeva la mijloc. Probabil că sunt şi persoane bine pregătite care nu vor să vină la noi pentru că îşi găsesc o slujbă mai bine plătită în sectorul privat, pe de altă parte cei care vin la concurs nu se ridică la standardele impuse de noi.

Legislaţia în baza căreia acţionează ANI s-a aflat constant sub tirul tentativelor de modificare în Parlament, astfel încât să îi limiteze aria de acţiune. Care este situaţia în acest moment?

La ora actuală, există o serie de proiecte pe rolul Parlamentului care afectează cadrul legislativ al ANI. Dintre acestea, cele mai „sensibile” sunt cele două proiecte de modificare ale alin. (2), art.25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice (PLx 309/2015 și PLx 310/2015 - n.r.). Cele două propuneri prevăd ca o persoană cu privire la care s-a constatat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate în exercitarea unei funcții eligibile să nu mai poată ocupa aceeași funcție care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, pe o perioadă de trei ani.Soluția preconizată de propunerea legislativă urmărește diminuarea sancțiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților în așa fel încât persoana în cauză să nu mai poată ocupa aceeași funcție eligibilă care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, dar să poată ocupa orice altă funcție aleasă ori numită. Practic, se legiferează rotirea în funcțiile publice a persoanelor care au încălcat regimul juridic al incompatibilităților sau conflictului de interese. Spre exemplu, o persoană care a încălcat regimul conflictelor de interese și al incompatibilităților în exercitarea calității de consilier județean sau ministru, ar putea candida pentru un mandat de parlamentar sau primar. Dacă aceste propuneri legislative se vor concretiza, munca inspectorilor de integritate cât și a instanțelor de judecată care au „cristalizat” o jurisprudență în materie vor deveni inutile. Ambele propuneri sunt pe rolul Senatului.

Vreau să subliniez încă un lucru. La 1 august 2016, Republica Moldova a adoptat un nou pachet legislativ referitor la procedura de declarare a averilor și a intereselor precum și la reformarea institutiției care va gestiona și verifica aceste declarații – Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova. Noul cadru instituțional și legislativ este similar modelului românesc în proporție de peste 90%. În baza unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din România, cu sprijinul Institutului pentru Politici Publice, Agenția Națională de Integritate va contribui în mod efectiv la consolidarea integritații din Republica Moldova prin creșterea capacității de a preveni, identifica și sancționa conflictele de interese, cu precădere în administrația publică locală.