Sari la conținut

Legea salarizării bugetarilor explicată pe scurt. Cinci aspecte importante

Însă există mai multe aspecte problematice, care pun în pericol succesul proiectului pe termen mai lung.

1. Pe scurt, are două mize:

* Nivelarea salariilor, prin creșterea celor mai mici. Ministerul Muncii estimează că în jur de 40% din bugetari vor beneficia de creșteri (estimate între 250 și aproape 600 lei);

* Un proiect pilot de creștere adițională a salariilor pentru personalul din domeniul medical;

2. Câteva aspecte problematice

#Banii

Deși există buget care să susțină proiectul nu e caz de bucurie. Într-adevăr au fost încasări mai mari la buget (pe primele luni ale anului a existat excedent) dar au fost cheltuiți mai puțini bani pentru partea de investiții. Așadar, deși strict contabil banii există, problema este că această cheltuială bugetară nu e sustenabilă — pentru a avea creștere economică și a putea susține proiectul pe termen mediu și lung, trebuie să ai constant resurse la buget, nu doar acum.

#Bonusurile după criteriul performanței

Proiectul presupune existența acestora, dar ele nu au fost definitivate încă. Motivarea cu bonuri a mai existat înainte de măsurile de austeritate, dar a funcționat defectuos. Pentru a asigura succesul metodei, aceste criterii trebuiau propuse deja.

Mai mult, mi se pare esențial să ai criterii de performanță, nu doar la bonusuri, ci în general pe toată grila de salarizare.

Sunt total de acord cu principiul “la muncă egală salarizare egală”, dar simplul fapt că ești pe aceeași funcție nu înseamnă că performezi la fel de bine. Mi se pare că, din acest principiu, ordonanța de urgență n-a luat în calcul decât partea a doua, având în vedere că nu au o modalitate de a măsura munca. S-a anunțat că aceste criterii pentru bonusuri vor fi anunțate până la 1 ianuarie 2017, după care va intra in vigoare sistemul.

#Constituționalitatea

Nu este clar de ce a fost aleasă ordonanța de urgență ca instrument de reglementare. Pentru că nu văd justificarea urgenței, având în vedere faptul că ea va intra oricum în vigoare după rectificarea bugetară din iulie. Asta face ordonanța în ansamblu destul de vulnerabilă, mai ales că CCR (Curtea Constituțională a României) a declarat de curând o altă ordonață de urgență (O.U.G. nr. 7/2015) neconstituțională tocmai pentru că nu se justifica un caracter urgent. Explicația că de la 1 mai a intrat noul salariu minim pe economie și vor apărea situații în care nu se respectă legea nu e convingător — se putea corecta problema punctual. Probabil explicația este legată de faptul că sunt interzise prin lege măririle salariale din mediul public cu mai puțin de 6 luni înainte de alegeri (deși oricum legea va intra în vigoare în august, cu mai puțin de cele 6 luni până la alegeri).

3. Critici nejustificate pe deplin 

Proiectul a fost criticat în special de sindicate pentru faptul că favorizează domeniul sanitar și nu oferă aceleași creșteri salariale pentru educație sau administrație publică. E firesc ca domeniul să fie tratat ca unul prioritar, mai ales că numărul angajaților din mediul sanitar este foarte mic. Altele sunt criticile importante.

4. Șansa ratată a guvernului

Înainte de a face un plan de salarizare trebuie să adresezi alte aspecte. Când te apuci să îți faci o firmă de exemplu, nu începi prin a te gândi ce salarii să le dai oamenilor, ci care e obiectul de activitate, de ce lucruri ai nevoie, cum va evolua piața și așa mai departe.

Oportunitatea ratată pentru acest guvern e legată de faptul că nu au reușit să dea drumul la o discuție pe reforma administrativă undeva la începutul anului, pentru că se putea folosi prilejul alegerilor locale pentru a discuta cu oamenii onest despre nevoile astea. Probabil că lucrurile vor rămâne astfel neschimbate în următorii 4 ani, pe durata noilor mandate.

Trebuie să te uiți la context, de asta cred că e nevoie de o discuție un pic mai largă. Salarizarea este doar o bucată din povestea reformei instituțiilor publice și administrației. Există foarte multe soluții, dar este nevoie de timp și analize pe bune.

Spre exemplu, în momentul de față, avem multe comune, chiar orașe care nu își permit să își asigure supraviețuirea din buget. Niște comune din Maramureș, care deveniseră orașe, au făcut referendum pentru a redeveni comune — fiindcă nu mai făceau față oamenii la taxele și impozitele de oraș și nici nu aveau condiții de oraș. Genul ăsta de chestiuni trebuiau discutate în campania asta.

Așadar, deși avem un proiect de salarizare mult mai bine fundamentat și care produce efecte necesare (dar și inovații interesante, cum sunt cele din domeniul sanitar) îmi e teamă că s-a ratat șansa de a avea cu adevărat o propunere care să rezolve mai mult decât probleme punctuale.

5. Stadiul legii

Legea salarizării bugetarilor se dezbate în prezent și Guvernul anticipează că săptămâna viitoare va fi trimisă către Parlament pentru aprobare. Dacă totul merge conform planului, va avea loc o rectificare bugetară în iulie 2016, când se vor include noile costuri. Legea ar începe să fie implementată de la 1 septembrie 2016.

Titlul și intertitlurile aparțin editorului.