Sari la conținut

Scenarii în scandalul PSD: de la moțiune la posibile alegeri anticipate

În PSD se duce o luptă puternică, cu miza de a-l schimba din funcția de premier pe Sorin Grindeanu: după ce a refuzat să își depună demisia, acesta a fost exclus din PSD și se pare că va fi lansată o moțiune de cenzură împotriva executivului Grindeanu (unde miniștrii și-au depus deja demisiile, așa că moțiunea l-ar viza practic pe premier).

Motivul oficial al conflictului a fost neîndeplinirea programului guvernamental. Însă, dată fiind slaba argumentare (vedeți aici raportul complet făcut de PSD propriei guvernări) s-a speculat că performanța relativ slabă este un pretext și că în realitate este vorba de faptul că Sorin Grindeanu nu vrea să facă jocurile lui Liviu Dragnea.

20170615_DRAGNEA_PSD_CEX_04_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Foto: Inquam/ Octav Ganea

Care pare să fie avantajul lui Sorin Grindeanu?

Sorin Grindeanu a spus că Liviu Dragnea i-a cerut voalat demisia și i s-au propus alte funcții tentante, însă a hotărât să refuze. Presiunea asupra lui Grindeanu a fost mare, spre exemplu PSD a hotărât în unanimitate să retragă sprijinul politic pentru guvernul său — ceea ce naște întrebarea de ce a refuzat să plece în aceste condiții? Practic părea că prelungește o situație de criză din care nu are șanse de succes: refuzul demisiei atrăgea moțiunea unui parlament majoritar PSD, care avea să îl dea jos.

Abia astăzi a apărut indiciul că planul lui Sorin Grindeanu se baza pe ruperea PSD, cu ajutorul lui Victor Ponta, pe care aparent îl va numi Secretar General al Guvernului.

Practic pare că Sorin Grindeanu se așteaptă ca în acest fel moțiunea PSD să nu treacă. Este puțin probabil, dar rămâne de văzut.

Cert este că Grindeanu a primit un val de susținere din partea unor critici tradiționali ai PSD, fiind asimilat unei opoziții pe care partidele PNL și USR nu o pot susține—ceea ce intră în contradicție cu cea mai mare parte a guvernării lui Grindeanu și se poate aplica doar acestor ultime săptămâni.

Cu tot acest suport, este totuși puțin probabil ca moțiunea să nu treacă. Trebuie să avem în vedere că PSD s-a comportat în mod tradițional ca un partid foarte disciplinat față de lideri, iar indiciile sunt că cei mai mulți îl consideră în continuare lider pe Liviu Dragnea.

Pentru ca o moţiune de cenzură să treacă este nevoie de 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului, iar PSD şi ALDE au împreună 247 de parlamentari, nefiind astfel nevoie de susţinere din partea altor grupuri.

De reținut că dacă trece moțiunea, dl. Grindeanu rămâne premier până la desemnarea noului prim-ministru, proces care poate prelungi criza politică. 

Ce poate urma după o moțiune de succes? Există posibilitatea să avem alegeri legislative anticipate?

Pe scurt, da, dar ar presupune o perioadă lungă de criză.

În privința desemnării premierului, practica este ca partidul cu majoritate să propună un premier, iar Președintele să îl desemneze. Dar ceea ce reiese clar din Constituție este că președintele are obligația de a se consulta cu partidele (cu partidul care are majoritatea absolută sau cu grupurile parlamentare) și că are dreptul de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru — nu scrie că președintele trebuie să desemneze premierul propus de partide (vezi articol 103).

Dacă PSD nu are o propunere concretă sau Klaus Iohannis respinge propunerea acestora, președintle poate apoi să desemeze candidatul pe care îl dorește. Parlamentul poate respinge o singură dată propunerea președintelui. La a doua respingere, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului și vor avea loc noi alegeri.

După cum am mai scris în trecut, până acum Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe o situație în care președintele nu se înțelege cu partidele din Parlament asupra premierului. Au existat decizii (în 2007 și 2008) când Curtea a spus că președintele poate respinge o singură dată un ministru și trebuie să justifice respingerea (decizii declanșate de cazul Norica Nicolai) — dar situația nu se aplică când este vorba de prim-ministru.

Există și situația demiterii președintelui dacă nu se ajunge la un acord asupra desemnării unui nou premier, dar aceasta mi se pare mai puțin plauzibilă decât alegerile anticipate, după cum am explicat în iarnă.

Cel mai probabil însă se va ajunge la un consens. 

***

În orice caz, dacă se prelungește criza poate să devină o lovitură considerabilă pentru România. Fără Guvern, țara intră practic în pauză — ceea ce atrage nenumărate probleme, una urgentă fiind legată de fondurile europene, unde sunt deja intârzieri mari.

În plus, stagnează politicile publice și pot fi accelerate politici negative, mai ales în privința justiției, spune politologul Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică. Dar și dacă se ajunge la alegeri anticipate există riscul propunerii și trecerii unor măsuri populiste nesustenabile pe termen lung, de către un Parlament majoritar PSD, pentru a-și crește șansele să fie reales în această formulă, mai avertizează politologul. 

Așa că scenariile pentru România rămân sumbre.

 

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow) este jurnalistă. Colaboratoare a presei străine (televiziunea publică germană, ARTE, Reuters etc.), co-autoare a unor cărții și studii pe tema mass-media, Laura dezvoltă un proiect de jurnalism explicativ la Digi24.

O puteți urmări pe Facebook sau Twitter.