Sari la conținut
News Alert

Situația din Rusia explicată pe scurt

În Rusia au avut loc în această duminică proteste masive urmate de un val de arestări. Ce trebuie să știți?

sub-buzz-25286-1490608569-1

Foto: Maxim Shipenkov / EPA. Povestea tinerei din fotografie aici

Ce a determinat protestele?

La începutul lunii martie, organizația anticorupție condusă de un lider al opoziției față de regimul de la Kremlin (Alexei Navalny) a publicat un raport despre averea ascunsă a lui Dmitri Medvedev, prim-ministrul Rusiei. Printre altele, au descoperit 3 case, afaceri și iahturi, în valoare de sute de milioane de euro.

Apariția raportului, pe un fundal de nemulțumire latentă, este considerată principalul trigger al noilor proteste.

Cine este Alexei Navalny și de ce e încă în viață?

Un articol de la începutul lui 2016, publicat în The New Yorker, începea așa: “Cel mai straniu lucru în ceea ce îl privește pe Alexei Navalny este că încă se plimbă pe străzile din Moscova”.

Navalny este un avocat care a devenit unul dintre cei mai mari oponenți ai președintelui Vladimir Putin.

În 2007 a fost expulzat din partidul pro-vest Iabloko, așa că a lansat un blog anticorupție, care l-a ajutat să devină principalul simbol al luptei cu administrația lui Putin. Una din primele investigații majore a arătat cum o companie petrolieră deținută de stat a deturnat câteva miliarde de euro. Investigația a contribuit la protestele masive din Rusia anilor 2011 - 2012 (proteste înăbușite destul de violent de autorități).

În anii următori, Navalny a început să aibă parte de procese cu iz politic, care amintesc de Mikhail Khodorkovsky — magnatul care l-a supărat pe Vladimir Putin și a înfundat închisoarea din cauza unor acuzații bizare (că ar fi furat de la propria companie).

Prin 2013, Navalny a fost acuzat că s-a folosit de o poziție de consultant pentru un guvernator ca să fure lemn — statul nu a reușit să demonstreze paguba, dar Navalny a fost condamnat. Imediat după sentință, vreo 10 mii de protestatari au ieșit în piața din Moscova, generând cele mai mari proteste spontane după anii 90. A doua zi, Navalny a fost eliberat.

În urma protestelor din această duminică, Navalny a fost din nou arestat, împreună cu aproximativ 1,000 de protestatari. Rămâne de văzut ce va urma.

Ce au pățit alți oponenți ai lui Putin?

Liberalul Boris Nemtsov, unul din liderii protestelor din anii 2011 - 2013 a fost împușcat pe străzile din Kremlin, în 2015. Sergei Udaltsov, activist și liderul mai multor proteste din Rusia este la închisoare sub acuzații de subminare a guvernului rus. În 2012, fetele din trupa Pussy Riot au fost arestate sub acuzația de huliganism, după ce au protestat împotriva lui Putin în timpul unei slujbe religioase. Și lista poate continua.

Ce spun autoritățile ruse despre protestele de duminică?

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus luni că organizatorii protestelor au mințit oamenii că acestea ar fi legale. Este adevărat că în Rusia este nevoie de aprobare — iar aceasta exista, dar doar pentru  desfășurarea manifestațiilor într-un parc din nord-estul Moscovei. Peskov a mai spus că tinerii protestatari au fost plătiți.

Cum a reacționat America la protestele din Rusia?

SUA a avut o reacție întârziată, care a condamnat arestările, dar care a stârnit noi critici față de președintele Trump — după toate scandalurile care au atras atenția asupra apropierii dintre Donald Trump și Kremlin (de la faptul că hackerii ruși au sabotat-o pe Hilarry Clinton, până la recenta demisie a consilierului pe apărare, din cauza relației acestuia cu Rusia).

Care este problema Rusiei?

Probabil una dintre cele mai bune sinteze care explică comportamentul autoritar al liderilor ruși este formulată în introducerea cărții “Uniunea Sovietică între obsesia securității și insecurității”: încă din primii ani de existență, imensul stat sovietic a fost stăpânit de un sentiment de insecuritate, care a venit la pachet cu paranoia și cu o constantă încercare de a securiza teritoriul — pe plan extern asta s-a manifestat prin dorința de a avea sateliți sau un “buffer zone”, ca o protecție față de amenințarea din vest.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow): Jurnalistă, a publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei independente din România (Brrlog, Casa Jurnalistului).

De aceeași autoare:

Matematica Binelui

Cum am primit pumni când puneam întrebări la mitingul pro PSD

Cel mai sincer politician din Balcani

 

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook