Sari la conținut

Soros și războiul împotriva Vestului, din SUA până în România

Aurel Kolnai, filozof de origine evreiască, a publicat în 1938 cea mai faimoasă carte a sa, “Războiul împotriva Occidentului”, un studiu despre ideile aflate la originea național-socialismului. Kolnai parea că a citit toate tratatele bombastice ale unor gânditori de mâna a treia în care se elogiau virtuțile războinice, abnegația și întâietatea sângelui și a pământului din Patria Eroilor și se condamnau societățile burgheze, materialiste și liberale din Țara Negustorilor (adică din Occident).

Țara Eroilor era, binențeles, Germania nazistă iar Occidentul, corupt de banii evreilor și de un cosmopolitism nefast, era reprezentat de SUA și Marea Britanie. Ca să aparții eroicului Popor German trebuia să împarți același sânge, pe când cetățenia în lumea anglo-saxonă era accesibilă și imigranților care acceptau să se supună legilor acesteia.

Ideea celor două modele de cetățenie datează de la sfârșitul secolului 19, când Kaiserul Wilhelm al doilea al Germaniei privea cu superioritate Marea Britanie, Franța și America și le considera societăți “corcite”, “evreizate”.

Occidentul a câștigat războiul în Europa de Vest, iar uniunea Sovietică în partea de est. În loc să fie pedepsiți, foștii inamici au fost educați prin programe politice și culturale finanțate cu bani americani, pentru a deveni asemenea americanilor.

Statele Unite, cu ajutorul Marii Britanii, au stabilit după 1945 o nouă ordine mondială bazată pe liberul schimb, instituții internaționale și (cel puțin teoretic) pe promovarea democrației liberale.

Și totuși, războiul dintre idei nu s-a terminat cu adevărat niciodată. Ideile liberale, internaționalismul și deschiderea față de imigranți sunt astăzi din nou sub asediu. Ne-am întors la ostilitatea oficială față de minoritățile religioase și culturale și la detestarea elitelor cosmopolite.  

Un exemplu bun poate fi modul cum este privit investitorul și filantropul internațional George Soros, un evreu de origine maghiară care și-a trăit viața de adult în Maria Britanie și SUA.

UN Climate Change Summit In Copenhagen

George Soros. Foto: Miguel Villagran/Getty Images

După prăbușirea imperiului sovietic, Soros a făcut aceleași lucruri pe care le făcea guvernul SUA după Al Doilea Război Mondial. A cheltuit sume uriașe din banii săi personali pentru promovarea valorilor democratice liberale în fostele țări comuniste. Unul dintre beneficiarii generozității sale este actualul prim ministru al Ungariei, Viktor Orbán, care a studiat la Oxford pe o bursă finanțată de Soros. Orbán a numit recent “imperiul trans-național” al lui Soros o amenințare la adresa identității naționale a Ungariei. În opinia acestuia, Soros e un “animal de pradă” cu acces la sume uriașe de bani. Orban e un adept înfocat al “democrației iliberale”, asemenea altor autocrați aleși în foștii sateliți sovietici. În decembrie declara că “toate aceste țări vor dori să-l expulzeze pe Soros”.

În cazul câtorva țări, Orban are dreptate. Liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jarosław Kaczyński, crede că grupurile susținute de Soros își doresc “societăți lipsite de identitate”.

Liviu Dragnea, șeful principalului partid din Romania, merge mai departe și spune că Soros “finanțează răul”. Soros finanțează de fapt în Romania programe de educație, burse și ONG-uri de mediu.

Într-adevăr, Soros poate fi descris ca o personificare a Occidentului așa cum o definea Kolnai. Este tot ce urăsc mai mult naționaliștii și antisemiții: cosmopolit, bogat, evreu și liberal adept al societății deschise, un concept elaborat de Karl Popper (un alt evreu originar din Imperiul Austro-Ungar).

Când inamicii societății deschise amenințau Europa în anii 1930, exista totuși un contra model de societate în Marea Britanie și mai ales în SUA. Victimele totalitarismului european continental puteau încă să-și găsească refugiul în acel “Occident”. Astăzi trăim într-o lume complet diferită.

Marea Britanie a întors spatele Europei, a respins dimensiunea internațională a Uniunii Europene și a înghițit otrava servită de politicienii care cred că imigrația este o amenințare la adresa identității naționale. A venit apoi alegerea lui Donald Trump ca președinte al Americii, văzută de Orban ca pe o nouă oportunitate, un adevărat “cadou” pentru Ungaria.

În campania alegerilor americane, Soros a fost descris de propaganda din campania lui Trump ca un conspirator infam cosmopolit. Concepția lui Trump despre imigranți (violatori, teroriști etc) a dat un uriaș imbold inamicilor occidentului.

Sloganul “America first”, islamofobia, justificarea torturii și atacurile asupra presei mainstream sunt folosite de autocrați și dușmani ai lumii libere de pretutindeni pentru a justifica închiderea granițelor și eliminarea “inamicilor poporului”.

În acest context politic, modelul alternativ la societatea închisă pierde teren. Occidentul, așa cum e definit de Kolnai, se află în fața unei amenințări existențiale dar nu dinspre imigranți, islam sau ONG-urile finanțate de Soros. Cei mai periculoși dușmani ai Occidentului sunt cei care pretind că-l salvează, precum Orban, Marine Le Pen în Franța, Geert Wilders în Olanda, Kaczyński sau Trump.

Există totuși o speranță în Europa, una care l-ar fi surprins pe Kolnai a cărui carte a fost publicată în același an în care soldații lui Hitler intrau în Austria și în Cehoslovacia.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a făcut multe greșeli, cea mai notabilă în felul în care Grecia a fost tratată de UE, dar a fost totodată și cea mai mare susținătoare a ideilor democratice din Europa. Să sperăm că Germania, fosta Patrie a Eroilor, va rămâne fermă pe poziții în actualul război împotriva Occidentului.

Despre autor: Ian Buruma predă democrație, drepturile omului și jurnalism la Bard College. Este autorul mai multor cărți, printre care "Murder in Amsterdam: The Death of Theo Van Gogh and the Limits of Tolerance" și "Year Zero: A History of 1945".

Titlul aparține editorului secțiunii (follow)

Copyright: Project Syndicate 2017 - War Against the West