Afacere cu un milion de râme

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Marian Merloi şi Iosif Reiter au accesat fonduri europene şi au pus bazele fermei din satul Dragşina, judeţul Timiş, unde, astăzi lucrează, fără întrerupere, peste un milion de râme, din patru specii diferite.

„Specia de râme e Xenia Fertida, care pentru noi reprezintă cel mai devotat angajat. Nu cere nicic mărire de salariu şi nici concediu de odihnă”, explică Marian Merloi.

În lăzi de 40 de metri lungime, pline cu pământ, muncesc de zor râmele. Tot ce trebuie să facă micii "angajaţi" este să mănânce un compost special.

„Baza de materii prime însemnând gunoiul de grajd, de oaie, cal şi lucernă, la care mai venim cu creanga tocată special pentru afânare şi pentru a obţine un produs de calitate. Alimentarea în hala de producţie se face o dată pe săptămână, cu doi centimetrii jumate, în fiecare strat, şi tot doi centimetri jumate se recoltează”, completează Marian Merloi.

Pe lângă hrana săptămânală, râmele au nevoie de condiţii speciale pentru a produce fertilizantul natural.

„Temperatura, umiditatea şi PH-ul sunt cele trei elemente pe care trebuie să le ţinem sub control, aşa. Temperatura optimă pentru ele ar fi undeva la, în jur la 15-20 de grade, plus-minus 5 grade, ceea ce pe perioadă de vară încercămsă asigurăm prin ventilaţie, şi pe timp de iarnă prin încălzire suplimentară”, adaugă Iosif Reiter, administrator.

La fiecare şaşe luni, familiile de râme se înmulţesc, iar producţia de biohumus creşte uşor.

„Deşi fac parte din patru specii diferite, râmele locuiesc împreună în aceste lăzi. Specialiştii consideră că habitatul divers este optim pentru producţia de biohumus” - Mihaela Crețu, reporter Digi24 Timișoara.

Biohumusul este un fertilizat natural folosit în agricultura ecologică. Faţă de alte îngrăşăminte, are mai multe avantaje, printre care şi creşterea producţiei cu 15%.

„Acest viermicompost poate îmbunătăţi structura solului, măreşte capacitatea acestuia de a reţina apa. Din acest motiv, cantitatea de irigare de apă folosită în irigaţii poate fi mai mică sau se poate beneficia mult mai bine de apa provenită din precipitaţii”, susțineconf. dr. univ. Isidora Radulov, specialist în Resurse Fertilizante.

Fertilizantul obţinut de cei doi timişoreni se vinde deja în ţară, ia preţul unui litru este de 3,5 lei. Cei doi oameni de afaceri sunt în discuţii acum cu mai mulţi agricultori din Ungaria şi Germania, ca să-şi vândă produsul peste hotare.