Comoara din Banat

Data publicării:
marmura
Vulturul din Biroul Oval al Casei Albe, Domul din Milano, Casa Poporului sau sediul BBC din Manheim, Germania. Toate aceste celebrităţi au un numitor comun românesc: marmura de Ruşchiţa, smulsă din pământul Banatului. Roca extrasă din carierele din Caraş-Severin cucereşte de peste 130 de ani arhitecţi şi sculptori din toată lumea printr-un contrast: este frumoasă şi dură.

„Aici stăm pe un munte de marmură care are o grosime undeva între 80 şi 120 de metri. Această carieră s-a deschis undeva între anii 1883 şi 1884 şi a funcţionat fără întrerupere până în anul 2008. Un munte de marmură de ruşchiţa de culoare roz”, povestește Viorel Berindeie, managerul carierei de la Ruşchiţa.

Un arhitect austriac ce căuta materialul perfect pentru clădirile pe care le ridica, a descoperit la sfârşitul secolului al 19-lea satul Ruşchiţa la poalele unor munţi de marmură. Roca unică prin culorile sale roz, portocaliu sau gălbui, l-a fascinat pe loc şi a început să taie blocuri din ea.

„Cu oameni aduşi din imperiu care i-au învăţat pe localnici aceste meserii şi bineînţeles cu utilaje aduse la vremea respectivă chiar din Anglia”, spune Viorel Berindeie, managerul carierei de la Ruşchiţa.

Marmura din Munţii Poiana Ruscă este regină printre rocile de felul ei. Chiar şi noroiul care se desprinde de pe versanţi când plouă sclipeşte.

„În contact cu apa îşi arată culoarea perfectă. Dacă vă uitaţi aici că aici a curs un pic de apă pe el. Vedeţi diferenţa faţă de unde e uscat. Aici puteţi observa adevărată culoare a rozului de Ruşchiţa. Mai există în lume aşa ceva? Mai există un zăcământ în Portugalia”, continuă managerul carierei.

Cuceriţi de marmura de Ruşchiţa, sculptori şi arhitecţi din toată lumea au vrut să îşi dăruiască talentul frumoasei pietre din Banat. Spun că dalta şi ciocanul parcă lucrează singure roca.

„Lucrările de renovare, de refacere a domului din Milano au folosit foarte multă marmură din Ruşchiţa. Vulturul din Biroul Oval înglobează în splendoarea lui această marmură”, continuă Viorel Berindeie.

Şi în vila celui mai bun pilot de curse din lume străluceşte marmură din satul românesc.

„Casa lui Schumacher e făcută cu marmură din Ruşchiţa, e printre cele mai mari cariere de marmură din Europa dacă nu printre cele mai mari din lume.”

Plăcile de marmură, extrase de 84 de oameni, ajung acum în toate colţurile lumii, din exoticul Dubai unde se ridică hoteluri de lux, până în Germania sau Franţa.

„Piaţa europeană consumă mai mult din partea de culori deschise, alb alb gălbui, portocaliu. Piaţa asiatică dimpotrivă vrea mai mult roz, roz intens, roz pal. Ca să spun aşa, coloristic, marmura e chiar o modă”, adaugă Berindeie.

La noi, luciul de Ruşchiţa a devenit monopol comunist în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că acum Parlamentul străluceşte cu un milion de metri cubi de marmură.

„De la începutul anilor 80 şi până la finalul perioadei comuniste marmura extrasă de aici de la Ruşchiţa a fost folosită doar pentru construirea Casei Poporului. N-au mai fost acceptate comenzi din străinătate şi nu s-au mai făcut nici măcar cruci pentru morminte” - Vlad Ungar, reporter Digi24 Timișoara.

Marmura de Ruşchiţa a fost folosită şi la renovarea centrelor vechi din Oradea, Sibiu şi Alba Iulia. Iar în Capitală, Banca Naţională, Palatul Telefoanelor, Muzeul de Artă Contemporană sau Biblioteca Naţională sunt doar câteva dintre clădirile înobilate de comoara din Banat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri