Sari la conținut
News Alert

Fermier român, idei elveţiene

Povestea afacerii lu Sandor începe în 2006, când Sandor a primit cadou o viţică, de la o fermă de elită, din Covasna. În trei ani, a ajuns să deţină şase animale şi s-a mutat în comuna Sânzieni, să le îngrijească. În 2012, l-a întâlnit întâmplător pe cel de la care a furat meserie: un maestru în prepararea brânzeturilor, din Elveţia.

Una din cheile succesului este ca animalele să fie perfect sănătoase, iar procesul de mulgere să fie cu totul steril. Hrana este la fel de importantă. În acest caz, vorbim despre fân de munte, care este cosit devreme şi în care sunt foarte multe plante, inclusiv plante medicinale.

Temperaturile sunt diferite şi strict controlate, în fiecare moment al ciclului de producţie. Roţile de brânză se pun la maturat numai pe poliţe din lemn de brad.

"În fiecare zi trebuiesc întoarse de pe o parte pe cealaltă, periate, trebuie să ai ... deci trebuie să ai grijă", spune Sterczer Sandor. 

Procesul de maturare durează între două luni şi doi ani. Sandor îşi vinde produsele la târgurile de hrană ecologică din judeţul Covasna şi de acasă, cu 30 de lei kilogramul. Brânzeturile cu chimion sau cele maturate în vin roşu, coniac sau wiskey sunt printre cele mai căutate produse.

"Brânza scoate aproape toate proprietăţile vinului roşu, de la culoare, deci îşi schimbă culoarea, devine negru spre violet, dar scoate şi gustul din acel vin", povesteşte Sterczer Sandor.

Şi după ce i s-a dus vestea prin judeţ, muşteriii au început să vină cu duiumul.

"Primul caşcaval a fost de fapt o brânză semi-tare, tip alb, care m-a... efectiv m-a vrăjit cu gustul", spune un client.

Vacile lui Sandor dau zilnic cel puţin 70 de litri de lapte de calitate, din care se poate face, după maturare, o roată de şapte kilograme de brânză elveţiană.

Reporter: Claudiu Loghin
Operator: Răzvan Rădache