Sari la conținut

Judeţul Covasna are propriul sistem integrat de management al deşeurilor 

În urmă cu 10 ani, autorităţile din judeţul Covasna au început să lucreze la un proiect ce viza amenajarea unei gropi de gunoi în conformitate cu normele europene. Cu timpul au închis toate gropile din judeţ, inclusiv cele din oraşe, însă abia anul acesta obiectivul lor a căpătat contur. Rampa ecologică de gunoi de la Leţ se întinde pe o suprafaţă de 16 hectare. Are în componenţă o linie de sortare a deşeurilor reciclabile, staţie de compostare a deşeurilor organice şi una de epurare. Aici ar trebui depozitate anual aproape 200.000 de tone de deşeuri menajere, atât cât produce populaţia judeţului Covasna.

"Am ajuns la finalul unui vis de opt, zece ani de zile şi nu am făcut de dragul că aşa cere UE, de dragul unei campanii electorale, am făcut de dragul nostru", spune Tamas Sandor - preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Singura problemă este că nimeni nu se poate folosi de staţie încă, pentru că nu a fost desemnat operatorul care să o gestioneze. Procedurile de licitaţie sunt lungi şi complicate, asta deşi în judeţ există o firmă, a Consiliului Local Sfântu Gheorghe, care colectează şi transportă gunoiul.

"Profitul vine din cât de mult depozitezi, interesul local este să se depoziteze cât mai puţin, atunci normal ar fi ca aceste infrastructuri să fie folosite de companii publice ale asociaţiei intercomunitare care a făcut proiectul", a declarat Korodi Attila - fost ministru al Mediului.

Până când se vor finaliza procedurile de licitaţie, gunoaiele din judeţul Covasna vor fi duse în continuare la rampa din Braşov, la costuri mult mai mari. Pentru o tonă de deşeuri depozitate la Braşov, primăriile din judeţul Covasna plătesc 81,5 lei pe lună. O dată cu funcţionarea noii staţii, costurile de colectare a deşeurilor per cetăţean vor scădea.

"10 lei, acum nu ştiu exact, oricum e scump acum. Cu 25 % mi ieftin totuşi ar merita pentru localitatea noastră", spune Cseh Iosif - primar Ghelinţa. 

"Am vorbit, azi, de dimineaţă, cu ministrul Fondurilor Europene, cu domnul Marius Nica, astfel încât joi, când ne vom întâlni cu Comisia Europeană, să încercăm să deblocăm situaţia", spune Graţiela Gavrilescu - ministrul Mediului.

Braşovul, însă, nu are însă un sistem propriu de management integrat al deşeurilor, iar groapa de gunoi privată unde se adună deşeurile din zonă este aproape plină. Autorităţile judeţene au avut în plan construirea unei rampe ecologice în zona Făgăraşului. Niciunul dintre primarii din zonă, însă, nu a acceptat să pună la dispoziţie un teren pentru asta.

"Conform solicitărilor de la Comisia Europeană, banii pe 2014-2020, pe zona de gestiune a deşeurilor, nu vor putea fi depuse proiecte decât în momentul în care va exista un plan naţional de gestionare a deşeurilor",spune Mihai Veştea - vicepreşedinte Consiliului Judeţean Braşov.

Valoarea proiectului de la Leţ este de 28 milioane de euro, din care 70% bani veniţi prin POS Mediu, iar restul din fonduri locale şi guvernamentale.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Alexandru Apetroae