Sari la conținut

Râul Tărlung, rampa de gunoi a localnicilor

Albia râului Tărlung, vizibil lăţită în urma excavărilor, pare să fi făcut loc pentru toate gunoaiele din comuna, de la resturi menajere până la deşeuri de construcţii.

"Care au magazine, ăştia fac cele mai multe reziduuri menajere şi nu le duc la groapa de gunoi. Le aruncă pe câmp, dau bani, acolo, cinci, zece lei, la unul să le arunce care pe unde vor, pe şanţuri", spune un localnic.

"Am mai văzut venind maşini din oraş cu materiale dinastea, de unde dărâmă şi, cine ştie, poate ei or fi adus pe aici", spune alt localnic.

Ca şi cum peisajul dezolant nu ar fi fost suficient, desprinsă parcă dintr-un film cu scenariu postapocaliptic, o turmă de oi paşte ce şi cum poate printre gunoaie. Ciobanul nu pare impresionat de tablou.

Gunoaiele sunt aruncate, de regulă, în gropile săpate de balastiere. Deşi legea îi obligă pe proprietari să refacă mediul la închiderea exploataţiei, adică să astupe gropile cu pământ, unii patroni de balastiere nu au facut-o, ceea ce a reprezentat, practic, o invitaţie pentru localnicii certaţi cu bunul simţ.

"Agenţii economici trebuie să aibă un acord de mediu şi o autorizaţie de mediu. Pentru obţinerea acordului de mediu este necesar ca la documentaţie să depună şi un plan de măsuri de refacere a mediului. Readucerea terenului la o stare iniţială sau cât mai aproape de starea iniţală", Elena Bucur - purtător de cuvânt APM Braşov.

Şefii balastierelor care funcţionează acum susţin că respectă regulile şi dau vina pe cei care au excavat înaintea lor.

"Avem oameni care, practic, păzesc gropile, ca să nu se arunce gunoaie. Aceste gropi sunt proprietatea noastră şi se vor reface pentru mediu, pentru agricultură şi automat, ele nu vor mai putea fi întrebuinţate în agricultură în condiţiile în care se vor depozita gunoaie pe aceste terenuri", Virgil Braşoveanu - administrator balastieră.

Ca de obicei, primăriile ştiu, fac tot ce pot, iau măsuri, fac controale şi acţiuni de ecologizare. Una peste alta, situaţia rămâne mereu aceeaşi. Amenzi nu pot da. Oamenii sunt săraci şi nu le plătesc, la fel cum nu îşi permit să plătească nici serviciul de salubritate.

"Cei care nu-şi fac contracte cu societatea de salubrizare, noi putem să le băgăm în impozite, să le introducem acea taxă de mediu. Dar, pe de altă parte, vine altă lege care spune clar: cei care au venitul minim garantat de stat, adică ajutor social, vizavi de legea 416, acei oameni nu plătesc impozite", Severius Beşchea - viceprimarul comunei Tărlungeni.

Garda de Mediu este sesizată de cateva ori pe luna, dă amenzi, dar gunoaiele apar la loc, pentru că nu are cine să păzească zona.

"Zona respectivă o cunoaştem, este o zonă vizată, în permanenţă monitorizată. Agenţii economici sunt inventariaţi, numărul lor diferă de la an la an, se verifică documentele de exploatare şi responsabilitatea celor care au în custodie zonele respective.  Primăria este factorul principal care trebuie să supraveghezze aceste locaţii",  Mircea Paraschiv - comisar şef la Garda de Mediu Braşov.

Sancţiunile prevăzute de lege pentru persoanele juridice variază între 20 şi 40.000 de lei, în funcţie dde cantitatea de gunoi şi zona unde a fost aruncat. Persoanele fizice prinse ca arunca deşeurile din gospodării pot primi amenzi de până la 2.000 de lei.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Alexandru Apetroae