Sari la conținut

Salcia energetică, tot mai cultivată

În anul 2006 au fost înfiinţate primele plantaţii de salcie energetică din judeţul Covasna. De atunci, tot mai mulţi investitori se gândesc serios să dezvolte o astfel de afacere, care să le aducă bani frumoşi.

"Salcia energetică devine productivă de-abia după trei ani de la plantare, dar dacă ne gândim că fiecare hectar dă în medie 20-25 de tone anual, iar preţul unei tone ajunge până la 55 de euro ne putem da foarte uşor seama că investiţia este amortizată rapid", relatează reporterul Digi24 Braşov, Sorina Secelean.

Domokos Arpad are cultivată o suprafaţă de 70 hectare, în care a investit 2.500 de euro. După şapte ani, a ajuns să obţină chiar şi 40 de tone la hectar. Întreaga recoltă, pe care o vinde cu 12 euro metrul cub, ajunge de cele mai multe ori tocătură pentru alimentarea centralelor termice de mari dimensiuni sau materie primă pentru brichete şi peleţi.

"Preţul energiei urcă din ce în ce mai mult, preţul gazului urcă anual, preţul lemnului de foc urcă din ce în ce mai mult şi cu asta putem să protejăm şi natura", spune Domokos Arpad - proprietarul unei plantaţii de salcie energetică.

Salcia îşi dovedeşte eficienţa atât la încălzirea incintelor industriale mari, cât şi a locuinţelor. Producţia de pe o jumătate de hectar este suficientă cât să încălzească o casă de 100 de metri pătraţi.

"Se asigură o biomasă uniformă, are o calorie mai bună, conţine alcool, deci arderea este mai bună şi totul se poate automatiza", a precizat Vajda Lajos - preşedintele Clusterului Green Energy, Covasna.

Rendi Ferencz este unul dintre clienţii lui Domokos Arpad. Are o seră pentru care anul acesta a cumpărat 2.000 de metri cubi de salcie. Costul este mult mai mic decât dacă ar fi folosit o instalaţie pe gaz: "Ar trebuie să folosesc, cantitativ, dublu rumeguş dacă aş încălzi numai cu rumeguş", spune Rendi Ferencz.

"Ştim că un kilogram de lemn dezvolă patru kilowaţi de energie termică, deci 2,5 kilogramede salcie energetică sau de lemn tocat dezvoltă echivalentul la un metru de gaz. Putem avea o reducere de costuri de până la 40% faţă de gaz", spune Barta Sandor - producător centrale pe bază de biomasă.

Pe un hectar cultivat intră 14.000 de butaşi. Culturile de salcie energetică au o valabilitate de până la 30 de ani. Planta nu este deloc pretenţioasă astfel că poate fi o alternativă de valorificare a terenurilor care nu mai sunt productive în agricultură. În plus, folosite ca şi combustibil în locul lemnului, culturile de salcie pot salva suprafeţe considerabile de pădure. Specialiştii spun că ramurile salciei din această specie, adusă din Suedia la noi în ţară, pot fi folosite cu succes şi pentru îndiguiri.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Zoltan Munteanu Racz