Sari la conținut

SIBIU. Din cauza lucrărilor la drum, oamenilor din Ighişu Nou le crapă casele vechi de 200 de ani

În Ighișu Nou nu este nici apă curentă, nici asfalt. N-au fost niciodată. Dar acum se lucrează la asta. Însă tocmai lucrările care ar trebui să-i ducă pe oameni mai aproape de secolul XXI sunt cele care îi aruncă mai departe de civilizație. Casa lui Cornel Corbu are mai toate zidurile crăpate, din cauza săpăturilor.

"La toți le-a crăpat. Vedeți și la vecinul, și la vecina... Toți s-au văitat. Păi cum făcea, că ți-era frică să stai înăuntru, de multe ori. Făcea zu-zu-zu, casa. Ți-era frică. Asta este", se plânge Cornel Corbu, localnic.

"Drumul vechi era la 12 metri de imobil și domnii au venit la un metru de imobilele noastre, care suntem aici, pe strada respectivă. Casele sunt vechi, construite cum o fost construite, fără fundații, dacă vine cu șoseaua, ce facem? Cad casele pe noi?", spune alt localnic revoltat.

"Casele noastre sunt din secolul XVII. Chiar dacă sunt cosmetizate pe dinafară, nu pot rezista condițiilor acestea. Pur și simplu a trecut utilajul greu, au crăpat zidurile", spune alt localnic.

Multe dintre case au fost renovate de proprietari pe banii lor și, de multe ori, fără să respecte arhitectura originală. Totuși, cel mai grav afectate de săpături sunt tocmai casele care respiră parfumul autentic al satelor săsești.

Lucrările din Ighișu Nou au fost contractate de primăria din Mediaș, de care aparține satul. Localnicii au făcut mai multe sesizări către autorități, însă nimic nu s-a schimbat.

"Totdeauna, când deschidem un obiectiv de investiții, un șantier, apar și asemenea neajunsuri. Au mai fost reclamații, trimitem responsabilii din primărie care se ocupă de această lucrare. Casele sunt, unele dintre ele, sunt foarte, foarte vechi, de sute de ani. E posibil ele să fi apărut dinainte, e posibil să fie, nu neg, și din cauza lucrărilor, le vom inventaria", a declarat Teodor Neamţu, primar Mediaș.

Proiectul pentru canalizarea și asfaltarea străzilor din Ighiș, un sat de 1.500 de locuitori, este finanțat printr-un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 3 milioane de euro.

Reporter: Adela Mohanu
Operator: Lucian Sandu