Sari la conținut

Zona Baraolt, ocolită de investitori.  

Pe Benedek Gyorgy l-am găsit muncind la un vecin. Bărbatul are 51 de ani şi a lucrat în mina de la Căpeni 12 ani şi în carieră, alţi 10. În urmă cu 7 ani exploatarea s-a închis iar bărbatul a rămas şomer. A mai lucrat pe unde a mai găsit însă de ceva vreme nu mai găseşte nici un loc de muncă.

"Ne descurcăm din ce câştigă nevasta şi eu şomaj, 430 de lei iau. Mai am şomaj patru luni. Şi după aceaa? Ma vedem dacă găsim" spune Benedek Gyorgy.

Dacă cei din satele apropiate reuşesc să lucreze cu ziua cei din oraş se descurcă şi mai greu.

"Acum am aproape trei ani de când s-a terminat acolo la locul de muncă, s-a închis firma respectivă şi de atunci nici vorbă. Am lucrat cam peste tot, de la ospătar, bucătar, confecţioner, ambalator, agent vânzări, operator calculator, deci o gamă largă dar totuşi nu-mi mai găsesc nimic de lucru", spun un localnic.

În zona Baraolt numărul şomerilor este mai mare decât media judeţului.

"Raportul neindemnizabili-indemnizabili este cel care duce ca numărul şomerilor neindemnizabili din totalul şomerilor existenţi în zona Baraolutului să ajungă la 88,56 de procente. Este una dintre cele mai înalte procente pe care le are zona respectivă", preizează  Kelemen Tibor - director executiv AJOFM Covasna. 

Autorităţile locale spun că investitorii ocolesc Baraoltul din cauză că nu au drumuri de acces bune. Şoseaua dinspre Sfântu Gheorghe e plină de gropi, iar cea dinspre Braşov face un ocol de 30 de kilometri din cauza unui pod stricat.

"Au mai fost aici investitori care au venit, s-au uitat la terenuri, la imobile, dar în momentul de faţă nu a sosit încă un investitor aşa mai mare care să vină să se stabilească aici. Asta se poate din punct de vedere al infrastructurii", declară Lázár-Kiss Barna András - primar Baraolt.

În primele 6 luni ale acestui an şomajul în judeţul Covasna este de 6%. De exemplu, luna trecută la Baraolt 52 de persoane au intrat în şomaj în timp ce doar 8 şi-au găsit un loc de muncă.