Sari la conținut

Cine şi cum sunt românii? Psihologii clujeni încearcă să afle cum ne-am schimbat în ultimii 70 de ani 

„Românul nu munceşte metodic, ci în salturi; are multe perioade de odihnă, iar la nevoie dă pe brânci şi face muncă de sclav. (...) Pe lângă aceste caracteristici, care sunt defavorabile, i se mai atribuie sufletului românesc multe altele, care sunt favorabile. Se spune despre el că este primitor, tolerant, iubitor de dreptate şi religios."

Aşa vedea românii, în 1937, în „Psihologia poporului român", reunumitul psiholog şi filozof Constantin Rădulescu-Motru. Se consideră că, de atunci, românul s-a mai schimbat, iar psihologii clujeni vor să vadă cum... şi cât.

"Noi credem că, astăzi, România se află într-o situaţie similară, istoric vorbind, cu perioada respectivă. Şi anume, odată integraţi în Uniunea Europeană, noi trebuie să ne conştientizăm foarte clar valorile, care este proiectul nostru de naţiune", a explicat Daniel David, şeful Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

La studiu lucrează deja, de anul trecut, trei profesori şi doi doctoranzi de la Facultatea de Pishologie din cadrul UBB. Spre deosebire de documentul anterior, acum se lucrează cu date statistice ample şi cu teste psihologice adaptate şi aplicate pe mii de subiecţi.

"Practic, încercăm să măsurăm elemente diferite. La nivel subiectiv ne interesează aspecte legate de calitatea vieţii, starea de fericire, aspecte ce ţin şi de aspecte mai clinice, stări de depresie, anxietate. La nivel cognitiv ne interesează aptitudinile pe care le avem, nivelul de inteligenţă, nivelul de creativitate", a mai precizat Daniel David.

Studiul include şi o analiză a profilului psihologic al copiilor şi adolescenţilor din România.

"Datele noastre sunt culese. Avem date pe eşantioane foarte largi, ceea ce înseamnă eşantioane de peste 20.000 de copii şi adolescenţi", a precizat psihologul Anca Dobrean.

Oamenii spun că, în general, românul este pesimist şi că mai avem mult de lucru, ca popor, pentru a ne ridica la nivelul celor care trăiesc în ţările occidentale. 

Concluziile studiului vor fi comparate cu rezultatele testelor care au fost aplicate deja în alte ţări precum Germania, Franţa sau Statele Unite. Acestea vor fi publicate, cel mai devreme, în toamna acestui an.