Sari la conținut

Dispar taberele şcolare. În Cluj, mai funcţionează doar două din opt, câte erau la începutul anilor '90

Tabăra de la Leghia, din comuna clujeană Aghireşu, avea 170 de locuri de cazare, cantină, terenuri de sport şi piscină. Până în urmă cu doi ani, când a fost închisă, era una dintre cele mai căutate din judeţ.

Din cauza lipsei de fonduri pentru reabilitarea taberei, instituţiile şi-au pasat una alteia administrarea complexului.

"Ultima tabără, cea de la Leghia, s-a predat Consiliului Local din comuna Aghireşu, datorită lipsei fondurilor şi pentru a o aduce la nişte standarde cât de cât normale de funcţionare", a explicat Răzvan Sotiriu, director interimar al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Cluj.

Fără succes, însă. Primăria din comuna Aghireşu nu are nici ea bani pentru o modernizare completă, astfel că tabăra zace în paragină, cu geamuri sparte şi vopsea scorojită.

"Refăcută, clădirea în sine înseamnă instalaţia electrică, instalaţia sanitară, camerele, împrejmuire, apă, deci tot. Avem de investit foarte mulţi bani, pe care nu îi avem, din păcate", a spus Gheorghe Both, viceprimarul localităţii.

Autorităţile locale din comuna clujeană încearcă să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea taberei, dar o redeschidere ar putea avea loc abia peste cinci ani. Din judeţul Cluj au fost salvate numai două din cele opt tabere existente înainte de decembrie 1989.

"Mai avem două tabere şi încă foarte bune şi foarte frumoase, adaptate la condiţiile lui 2014. E vorba de una la Băişoara, alta pe Valea Ierii, în condiţii foarte bune, cu camere cu baie, televizor, terenuri de sport. Asta e tot ce a mai rămas, restul au fost pierdute", a afirmat Valentin Cuibus, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Situaţia este şi mai gravă în celelalte judeţe din Transilvania. În Bistriţa-Năsăud, este o singura tabară, la Sângeorz-Băi, iar în judeţul Sălaj, nu mai există niciuna deschisă.