Sari la conținut
News Alert

Peţitorii de pe munte, uitaţi. Târgul de pe Muntele Găina a pierdut din vechea însemnătate

Târgul de fete de pe Muntele Găina aduna odinioară zeci de tinere, care abia aşteptau să fie peţite de feciori. Multe se cununau chiar pe munte, pentru că localnicii considerau locul drept unul care aduce noroc şi fericire în căsnicie.

Soţii Trif s-au cunoscut în urmă cu 50 de ani pe munte şi de atunci vin aproape în fiecare an la marea sărbătoare.

Viorica Trif: "Rezervă un loc pentru mine mi-a zis."
Reporter: "Se întâmpla acum câţi ani?"
Viorica Trif: "50 şi vreo 8 de ani."
Reporter: "Şi acum respectaţi tradiţia şi veniţi aici?"
Viorica Trif: "Da, mai venim să vedem ce se mai întâmplă, dar s-a schimbat mult de atunci..."
Reporter: "Nu mai e ce a fost, nu mai vin tinerii?"
Viorica Trif: "Nu, nu!"

Acum, târgul e mai curând o sărbătoare folclorică. Oamenii vin să petreacă cu mici şi bere, iar comercianţii sunt mulţumiţi. În trecut, standurile erau pline doar cu obiecte lucrate manual de meşterii din zonă. Acum, pe tarabe se găsesc tot felul de obiecte fabricate în China sau vechituri.

"Am venit din nou ca de fiecare dată cu ceea ce se vede, cu artizanat de mâna mea făcut: cămaşi, trăistuţe, costum popular, ţesături. (Mai sunt apreciate aceste obiecte tradiţionale, mai au căutare?) De admirat doar... Deci n-aş putea chiar să spun că sunt pe cale de dispariţie, dar nu se mai caută", susţine Paraschiva Petruse, meşter popular.

"Ar trebui respectat simbolul târgului şi cred că ar fi cazul să ne reîntoarcem în graniţele ţării şi să venim doar cu produse româneşti. Dacă umplem târgul lui Avram Iancu cu chinezării şi cu alte produse aduse din Polonia sau Ungaria, cred că nu dă bine", a afirmat şi Emil Tămăşan, producător de produse de tradiţionale.

Târgul de fete de pe Muntele Găina a fost atestat documentar, pentru prima dată, în 1816. Evenimentul are loc an de an, pe cel mai înalt vârf din Apuseni, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie.