Sari la conținut

Românii au o mentalitate colectivistă. Este doar una dintre concluziile studiului psihologiei poporului român, realizat de psihologii UBB

Dan Vodnar este un tânăr cercetător de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Chiar dacă are doar 33 de ani, se poate mândri cu cercetări care vor revoluţiona industria alimentară. A inventat eticheta antimicrobiană pentru fructe şi legume şi lucrează la un proiect de realizare a unor sucuri probiotice din deşeuri alimentare. Cercetătorul spune însă că nu a fost uşor să lucreze la aceste proiecte.

"Din păcate, trebuie să facem foarte multă parte birocratică, se schimbă de fiecare dată bugetul unei competiţii, a unui proiect. Trebuie făcute de fiecare dată acte adiţionale", a spus cercetătorul.

Ambiţia de care dă dovadă tânărul este una dintre caracteristicile românilor, spun cercetătorii clujeni care au studiat psihologia poporului. Pentru a stimula potenţialul de dezvoltare este nevoie însă de o schimbare de mentalitate, dar şi de noi politici socio-culturale.

"În România, mediul academic a fost colectivizat. Fiind colectivizat, nu mai poate fi un motor pentru societate. Dintre toate ţările membre europene, doar România, Portugalia, Bulgaria şi Grecia sunt societăţi colectiviste, restul reprezintă societăţi autonome. Într-o societate colectivistă, cine nu este cu noi, este împotriva noastră", a explicat profesorul Daniel David, coordonator cercetare.

Aceeaşi mentalitate de grup a dominat şi clasa politică, susţin psihologii. Lupta anticorupţie începe însă să schimbe gândirea colectivistă a politicienilor.

"Se cam sparge şi depinde de factorii noi decidenţi care vor veni. Pentru că eu mizez pe faptul că ar trebui să pună în poziţii decizionale experţi", a mai spus Daniel David.

Cartea care actualizează studiul lui Constantin Rădulescu-Motru din 1937 despre psihologia poporului român va fi dată într-o săptămână la tipar. În spate au stat peste patru ani de cercetări şi mii de chestionare şi interviuri aplicate în toată ţara de o echipă de peste 20 de specialişti.

"Înainte, Motru şi cei care l-au urmat s-au bazat foarte mult de propria opinie, de propriile observaţii făcute de multe ori într-o manieră nesistematică. De data asta, avem dovezi ştiinţifice, avem date ştiinţifice şi acesta este aportul principal al acestei ediţii", a afirmat Silviu Matu, cercetător.

Eşantionul pe care s-a bazat cercetarea se spropie de 60.000 de persoane cu vârste cuprinse între 1 an şi 90 de ani. Cartea va apărea în luna mai.