Sari la conținut

Românii, dependenţi de sistemul public de sănătate

Majoritatea abonamentelor la clinici private sunt plătite integral de companiile care vor să se asigure că angajaţii lor au grijă de sănătate. Cei care lucrează la astfel de firme nu beneficiază doar ei de servicii medicale ci, la un preţ redus, şi membrii familiilor lor. Astfel de angajaţii spun că au şi uitat cum e sa stai la rând la cabinetul medicului de familie pentru un consult sau o trimitere la specialist.

„Cu băieţelul meu am fost la partea de derma şi ortopedie şi în cadrul consultaţiilor la Derma, cred că a fost nevoie de trei sau patru. Cu siguranţă nu mi-aş permite să plătesc un abonament care include toate serviciile pe care le avem acum şi clar ajută”, spune Raluca Câmpean, angajată la o companie multinaţională.

Angajaţii spun că, de când au astfel de abonamente, merg mai des la medic pentru controale de rutină şi pentru analizele periodice. „Pachetul include gratuitate la cele mai frecvente investigaţii, un set de analize pe an şi reduceri la alte analize de specialitate” explică Lavinia Florea, manager de resurse umane la aceeaşi companie.

Reprezentanţii clinicilor private spun că majoritatea abonaţilor sunt companii, multe dintre ele multinaţionale, iar numărul lor creşte de la an la an. Ioana Cucerzan, director adjunct la filiala din Cluj-Napoca a unei clinici private, spune că acestă cifră a crescut cu mai mult de 20% în ultimii doi ani.

Potrivit studiului, la capitolul asigurări medicale private, cel mai bine stau bucureştenii. 5% dintre aceştia au încheiate poliţe care le oferă beneficii în situaţii medicale mai complicate. Dacă angajaţii cu abonament beneficiază de servicii medicale de la un singur furnizor, cei care au încheiată o asigurare medicală privată pot să aleagă dintr-o listă întreagă de spitale şi clinici cu acoperire naţională sau chiar internaţională. În plus, persoanele care au asigurare primesc o sumă importantă de bani în cazul în care suferă de o boală gravă sau sunt implicate într-un accident.

La polul opus sunt românii din Dobrogea, Muntenia şi Moldova. 13% dintre dobrogeni şi 6% dintre munteni şi moldoveni nu au niciun fel de asigurare încheiată.

Cercetarea GfK România a fost realizată pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârste de peste 15 ani.