Sari la conținut
News Alert

Satul care o ia la vale

Alunecările de teren au început în anii '70, însă situaţia s-a agravat după Revoluţie, după ce în zonă a început exploatarea gipsului. La asta au contribuit şi apele pluviale şi cele subterane, mai ales că surpările se produc la 25 de metri adâncime.

"Din cauza alunecărilor, vedeţi: terenul se duce, locuinţa se crapă, structura de rezistenţă e distrusă", a explicat Traian Bica, consilier superior pe probleme de situații de urgență.

Din cauza pericolului de prăbuşire, patru familii au fost evacuate în urmă cu 2 ani. Primăria le-a pus la dispoziţie patru containere amplasate chiar lângă casele afectate de surpări.

"Aici nu am locuit de mai bine de 10 ani. Nu se poate locui că sunt crăpaţi tare pereţii, acoperişul cade. Ne-a dat locuri de casă, să sperăm că acolo o să fie mai bine ca aici", a spus Zina Cherechi, localnică.

În total, aproximativ 60 de case sunt în pericol.

"Grădina a plecat aproape 2,4 metri faţă de casă şi se vede în dreptul casei gardul care a fugit și l-am lăsat așa, să se vadă. Crapă mereu, mereu. Numai reparăm și deja a crăpat din nou, s-a prăbuşit şura, poiata", a afirmat Nicolae Pop, un alt localnic.

Ar exista şi o rezolvare a problemei: o construcţie hidrotehnică în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, cu ajutorul căreia s-ar putea drena apa, astfel încât să nu se mai producă alunecări. Însă nu sunt bani, iar primarul îşi pune speranţa în fondurile europene.

"Statul nu poate să își permită să investească multe milioane de euro în consolidarea unui deal", a declarat Gheorghe Vușcan, prefectul judeţului Cluj

"Acuma ne gândim la un proiect european, măcar apele pluviale să le dirijăm și să încetinim această alunecare", a afirmat Ioan Zeng, primarul comunei Mihai Viteazu.

O altă variantă pe care o au autorităţile este strămutarea întregului sat, însă şi aceasta este costisitoare.