Sari la conținut

Seminţele tradiţionale, salvate cu fonduri europene

Legumele tradiţionale româneşti sunt mai gustoase, mai sănătoase şi mult mai rezistente la boli şi dăunători decât soiurile care se vând în comerţ. Pornind de la această convingere, membrii asociaţiei Civitas din Cluj-Napoca şi Odorheiu Secuiesc au demarat un ambiţios proiect de salvare şi revitalizare a seminţelor tradiţionale. Ei au reuşit să atragă 150.000 de euro din fonduri norvegiane, bani cu care au planuri mari.

"O să facem o campanie de informare în 25 de comunităţi şi altele 25, unde o să încercăm să adunăm toate informaţiile, studiile şi seminţele tradiţionale, pe care în următoarea fază o să le plantăm într-o grădină experimentală. De fapt, o să avem două grădini experimentale în cele două regiuni", a declarat Király Annamária, coordonatorul proiectului în Regiunea Nord-Vest.

Grădinile experimentale vor fi dezvoltate cu ajutorul unor tineri, preocupaţi de mai bine de 4 ani de salvarea şi multiplicarea seminţelor tradiţionale româneşti. Aceştia au dezvoltat deja un astfel de spaţiu în Cluj-Napoca, unde cultivă zeci de soiuri autohtone, printre care şi gustoasele roşii "inimă de bou românească" sau ardeii graşi din zona Transilvaniei.

"Am început să adunăm din teritoriile ţării anumite varietăţi şi specii de legume. Ne-am axat pe ceea ce este mai important pentru români. Ne-am axat pe roşia aceea tradiţională, românească, care tinde să fie uitată de legumicultori din cauza industrializării. Practic, în cele două grădini experimentale, o să cultivăm cât mai multe varietăţi tradiţionale, o să le observăm de-a lungul sezonului de cultivare, o să facem o descriere, o să facem un catalog şi o să încercăm o distribuţie cât mai largă a seminţelor", a precizat Szőcs-Boruss Miklós-Attila, membru Ecoruralis.

Soiurile tradiţionale ce vor fi cultivate în cele două grădini experimentale vor fi tratate doar prin metode naturale, precum maceratul de urzică sau gunoiul de grajd. Astfel, se vor obţine în final produse mai sănătoase, dar şi mai rezistente la dăunători şi condiţiile de mediu.

"O tomată selecţionată nu va rezista în zonele muntoase ale Transilvaniei, în timp ce acolo, prin selecţii speciale repetate, au ajuns la varietăţi ce rezistă acelor condiţii. Apoi, există varietăţi ţărăneşti care constituie adevărate branduri pentru unele zone din România, dau identitate culturală", a explicat conf. univ. dr. Aurel Maxim, profesor la USAMV Cluj-Napoca.

Astfel de legume se găsesc cu greu în supermarketuri. Cei mai mulţi dintre consumatori îşi amintesc însă de gustul roşiilor sau ardeilor autohtoni.

"N-au mirosul, n-au gustul acela de ardei, dar ce să facem, asta e. Mai ales că, uneori, e greu să mergi în piaţă să cauţi. Aş vrea să văd produse autentice româneşti, tare mult mi-aş dori", spune o clientă întâlnită într-un supermarket.

Proiectul de salvare şi promovare a seminţelor tradiţionale româneşti va dura 22 de luni. La finalul acestei perioade, asociaţiile implicate şi-au propus să realizeze, pe lângă cele două grădini experimentale, şi o reţea de cooperare între micii fermieri locali, ONG-uri, autorităţi şi consumatori.