Tradiţii păstoreşti, reînviate la Cluj
Turma de oi a fost condusã de un tânãr ciobănaş, în timp ce femei îmbrăcate în straie de sărbătoare au cântat la fluier.
"Ciobanii cântă pe deal şi la oi, dar tradiţia nu se poate păstra acolo, e multă muncă culturală. Întotdeauna se păstrează pe la căminele culturale, pe lângă şcoală, pe lângă biserică, pe lângă grupurile care cântau la nuntă, oamenii care erau născuţi pentru aşa ceva că atunci nu te laşi", a spus un Irimie Perşa, un rapsod popular din Gherla.
În aceeaşi atmosferã păstorească a fost pregătit şi balmoşul, un preparat ardelenesc tradiţional cu care erau întâmpinaţi ciobanii când se întorceau cu oile de la păscut.
"O să facem un balmoş, din jintuialã, care rezultă din storsul caşului, deci ultima fază care iese din caş, când se face caşul. Se face jintuială şi punem în făină de mălai. Se poate mânca cu salată verde, cu ciorbă de salată, lângă o fripturã bună", explică un cioban.
"Scopul acestui festival este, bineînţeles, păstrarea tradiţiilor păstoreşti, şi în primul rând protejarea, apoi transmiterea acestora tinerei generaţii. Eu cred că sunt foarte importante, pentru că în momentul în care ne întoarcem la tradiţie, suntem mai curaţi, mai buni", a declarat Marinela Zegrean Istici, managerul Centrului pentru promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Festivalul Tradiţiilor Păstoreşti a fost organizat pentru prima dată în Cluj-Napoca.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
