Sari la conținut

Descoperiri antice în Marea Neagră. Doi scafandri cred că au găsit zidurile cetăţii Tomisului

Dacă arheologii vor stabili că fragmentul a fost desprins din cetate, scafandri se vor putea mândri cu cea mai importantă descoperire subacvatică. 

Pascale Roibu, scafandru: "Noi am avut norocul să dăm peste acest fragment de zid. Ştiam de existenţa de lor, dar doar din vorbe. Suntem primii care am venit cu o imagine completă că el există."

Cei doi susţin că bucata de piatră din zidul cetăţii ar avea şapte metri lungime şi un metru înălţime şi se află la 9 metri sub apă.

Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Legenda spune că acesta s-ar fi prăbuşit în mare, ca urmare a unei furtuni foarte puternice. Arheologii nu exclud în totalitate aceasta variantă, însă ei au o explicaţie mult mai rezonabilă."

Constantin Chera, arheolog, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa: "Părerea mea este că pot fi amenajări portuare, adică diguri care să protejeze navigaţia către bazinul portului antic."

Cum o fotografie nu poate fi explicită, zona va fi investigată când vremea va permite acest lucru.

Alte vestigii

La 2 kilometri în diagonală de locul presupuselor rămăşite ale zidului, la o adâncime de 19 metri, scafandri au găsit epavele a trei corăbii antice.

Se spune că, în urmă cu 1700 de ani, acolo s-ar fi scufundat una dintre cele mai importante ambarcaţiuni care aproviziona Tomisul cu materiale de construcţie sau opere de artă. Una dintre corăbiile scufundate era plină cu pietre folosite la ridicarea zidurilor.

Iulian Rusu, scafandru: "În zona aceasta se turna plumb şi facilita îmbinarea cu blocul de piatră de deasupra. Era pus în zona porţilor, unde zidul trebuia să fie solid."

Cei doi au mai descoperit şi o ancoră cu patru braţe.

Ei cred că aparţinea unei nave medievale, pentru că tehnica folosită pentru construirea ei era diferită de alte perioade: nu era turnată, ci realizată din 5 piese diferite, iar braţele erau unite cu ajutorul unui inel din fier. Un astfel de obiect, dar dintr-o epocă mai apropiată de noi, probabil secolul 19, se află expus şi la Muzeul de Istorie Naţională din Constanţa. 

reporter: Oana Manoilă
operator: Cristian Caciauna