Sari la conținut

Diplomați și oficiali din Turcia, solidari cu locuitorii din Crimeea

Oficialitățile prezente la manifestare au făcut apel la calm și și-au exprimat speranța că situația conflictuală se va rezolva pașnic.

Hakan Kirimli, profesor universitar la Universitatea Bilkent: "Pentru mine este o consolare că în aceste zile, când frații noștri sunt atât de încercați, mă aflu în Dobrogea. Le dorim să treacă cu bine peste tot".

Conferențiar doctor Florin Anghel, prorector al Universității Ovidius: "Când am organizat această conferință nu ne-am dorit să fie o temă de actualitate, dar în mod evident permanențele istoriei sunt vizibile. În niciun caz nu doresc o stare de conflict militar, își doresc un statut care să le ofere o libertate de exprimare, iar din punctul lor de vedere acest statut se poate face doar în cadrul unui stat ucrainean independent și unitar".

Și ambasadorul Turciei la București, Omur Șolendil crede că situația din Crimeea se poate rezolva pe cale diplomatică și salută atitudinea României care dezaprobă, prin vocea oficialilor săi, actele de agresiune la care este supusă Republica Crimeea.

Conferința a fost organizată de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța și de Centrul Cultural Turc Constanța, în colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanța.

Istoricul recentului conflict, pe scurt

Reamintim că după ce ucrainenii au reuşit să răstoarne regimul pro-rus al lui Viktor Ianukovici de la Kiev, criza din Ucraina s-a mutat în sudul ţării, în Peninsula Crimeea. 

Spre sfârșitul lui februarie, separatiști pro-ruși, dar și susținători ai noilor lideri de la Kiev s-au adunat în fata Parlamentului regional al Crimeii de la Simferopol, înaintea unei dezbateri pe tema schimbărilor politice din Ucraina care au dus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici.

În jur de 2000 de oameni, în majoritate de etnie tătară și-au manifestat susținerea față de mișcarea Euro Maidan. În același timp, câteva sute de manifestanți pro-ruși au susținut că noua putere de la Kiev a fost preluată abuziv. 

Au urmat reacții violente din partea protestatarilor pro-ruși, care au aruncat cu cocktailuri Molotov înspre oponenții tătari.

La scurt timp, liderii de la Kremlin au reacționat. Mai multe elicoptere și tancuri au fost puse în stare de alertă de luptă, de-a lungul graniţei de vest a Rusiei, la ordinul preşedintelui rus, Vladimir Putin. 

Ulterior, armata rusă a preluat mai multe baze militare ucrainene. Invazia rusească în peninsula Crimeea a declanșat o serie de reacții la nivel internațional. Statele Unite ale Americii și liderii Uniunii Europene au cerut retragerea trupelor din zonă și  au ameninințat Rusia cu sancțiuni economice și diplomatice. 

Pentru că Putin nu a cedat presiunilor internaționale, liderii marilor puteri s-au reunit astăzi la Bruxelles, la summitul extraordinar pe tema crizei din Crimeea. 

La finalul întâlnirii, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunțat că liderii UE au căzut de acord asupra mai multor sancțiuni, pentru a determina Rusia să închidă criza din Ucraina. "Situația din Ucraina trebuie să se angajeze într-un proces de detensionare. Dacă Rusia nu o face, vor fi implicații grave în relațiile UE - Rusia", a spus Rompuy.

reporter: Anca Medrea

operator: Alexandru Șerbănescu

editor web: Anca Medrea