Sari la conținut
News Alert

Primii în Europa în lupta contra poluării. 10 milioane de euro pentru cel mai important proiect de mediu

Experţii au stabilit patru zone, pe Dunărea fluvială, în care traficul navelor este mult mai intens: Severin, Giurgiu, Călăraşi, Cernavodă. Acolo, au ridicat staţii de preluare şi tratare a deseurilor.

Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: Reziduurile navelor sunt preluate de aceste furtune şi duse sus, la staţia de prelucrare. Acolo, unele dintre ele sunt transformate, spre exemplu, în îngrăţământ.

Apele rezultate din curăţarea tancurilor sunt decontaminate şi apoi revărsate în Dunăre iar uleiurile, după ce sunt tratate, sunt direcţionate către rafinării. In fiecare staţie o navă preia hidrocarburile în tancuri speciale şi le aduce la docuri plutitoare.

Şalupele pot fi utilizate şi ca nave-pompier, adică pot interveni în stingerea incendiilor la bordul ambarcaţiunilor dar şi în alte intervenţii, precum depoluarea unor zone pe Dunăre.

Cristian Matei, director general CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Giurgiu: În Europa, nu mai există un astfel de sistem, la asemenea standarde. Este primul. A fost un pionierat.

Până de curând, deşeurile erau stocate timp îndelungat pe nave şi, de două ori pe an, se făceau voiaje în afară special pentru golirea tancurilor. Acolo,există staţii cu o tehnologie depăşită specializate pe anumite tipuri de reziduuri. Costurile preluării deşeurilor sunt suportate de armatori şi ajung la 15 euro tona.

Luigi-Marius Ciubrei, director general CN Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Galaţi: În ultimii trei ani a fost o singură situaţie, dar nu de anvegură. A fost o situaţie de intervenţie în Portul Brăila, în bazinul Docuri. S-a intervenuit imediat la dispoziţia Căpităniei Portului

Atunci, pata de petrol a fost înlăturată în mai puţin de trei ore iar căpitanul vasului a plătit peste 2.000 de euro, materialele utilizate de autorităţi. Eforturile autorităţilor de a deţine controlul asupra apelor în ceea ce priveşte poluarea accidentală vizează şi Marea Neagră, iar lucrurile tind să se îmbunăăţească, ţinând cont că încep să reapară anumite specii de peşti dispărute:

Simion Nicolaev, director Institutul de Cercetare "Grigore Antipa", Constanţa: E cazul rapanei, rapanei venosa, melcul de Marea Neagră, melcul care este prezent în Marea Neagră, original din apele pacifice al Japoniei, care a devenit resursă şi este exploatat într-o manieră accentuată

Proiectul demarat de autorităţile portuare a costat 10 milioane de euro şi a fpst implementat în urmă cu trei luni.

reproter: Oana Manoilă
operator: Alexandru Brînzaru