Recife articificale în Marea Neagră. Zonele din apropierea ţărmului vor repopulate cu peşti şi va scădea poluarea

Data publicării:
recif artificial

 

Pe tuburi se vor fixa muşchi şi alge marine, adică hrană care va atrage foarte multe specii de peşti dar şi scoici. Tuburile care formează recifele artificiale vor sta între ape şi se vor fixa cu ajutorul unor ancore de peste trei tone greutate.

Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Opt tuburi vor fi amplasate în această zonă, între Portul Turistic Tomis şi Portul Comerical. Structurile, cu o înălţime cuprinsă între 7 şi 12 metri, vor fi lansate la 15 metri adâncime şi la o distanţă de 20 de metri faţă de mal."

Specialiştii marini spun că montarea lor se va face în primăvara anului viitor iar rolul lor este de a reface ecosistemul şi de a opri poluarea.

Mihaela Cîndea, director ONG Mare Nostrum: "Sperăm să devină un adevărat biofiltru, adică un filtru natural, care să reţină ceea ce înseamnă poluanţi, suspensii şi care să atragă, în zona respectivă cât mai multe vieţuitoare."

Cele opt tubulaturi sunt făcute prin polipropilenă şi pot fi lansate uşor în apă cu ajutorul unor bărci sau pontoane plutitoare.

Ele ar fi trebuit să existe încă de la finele anului 2013 însă proiectul a fost mult întâziat din cauza părţii bulgare care nu s-a decis în timp util asupra tipului de material folosit în alcătuirea recifelor artificiale. Oameniii de ştiinţă susţin că recifele vor rezista furtunilor din Marea Neagră.

Petko Tzvetkov, manager de proiect, Fundaţia pentru Biodiversitate, Bulgaria: "Va fi una dintre provocările principale. Dacă vom analiza tipul de recife pe care le vom instala, vom vedea că sunt concepute astfel încât să fie submerse, la o anume adâncime la care curenţii şi valurile vor avea un impact minor asupra lor."

Specialiştii spun că rolul lor în reducerea poluării se va vedea peste câţiva ani.

Tania Zaharia, cercetător ştiinţific, Institutul "Grigore Antipa": "În aceste plante şi animale vor fi reţinuţi o parte din contaminanţii care s-au aflat în apă. Trebuie să fim foarte atenţi: această utilizare ulterioară a organismelor trebuie să ţină cont de faptul că în ele se strâng anumiţi contaminanţi."

Întregul proiect costă 600.000 de euro iar partea română beneficiază de 80.000 de euro din fondurile asigurate de Uniunea Europeană. Este un proiect unic pentru ţările riverane la Marea Neagră.

reporter: Oana Manoilă
operator: Victor Niţă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri