Sari la conținut

Turismul promovat prin tradiţii

În Ponoarele de Mehedinţi tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie

În Ponoarele de Mehedinţi, întinderile arămii ne duc spre o lume a tradiţiilor, păstrată cu dragoste de localnici. Autenticul respiră parcă la tot pasul, iar vechile şezători, de pe vremea bunicilor, s-au transformat în lecţii deschise despre brodatul pe pânza topită, acompaniat de cântecul în grai mehedinţean.

Cântecele foclorice complează atmosfera arhaică reconstruită în vremurile noastre. Cu mic, cu mare, la şezătoarea din Ponoarele, o frumoasă localitate din Mehedinţi, femei şi copii se adună să spună poveşti. Şi, mai ales, să transmită un obicei de sute de ani: cusutul şi croitorul iilor. În timp ce acul împunge curajos pe pânza topită, poveştile se cern ca firul de lână din caier.

Nu ai cum să treci cu vederea frumuseţea motivelor de pe ii. Femeile simple din satul de altădată se inspirau din natură. Erau neştiutoare de carte, dar cu un rafinat gust pentru frumos. Dacă o floare le atrăgea atenţia o aşezau în poală şi o coseau pe ie, pentru ca mai apoi, la horă, să încânte un sat întreg.

"Bunicile noastre foloseau pânză, o pânză ţesută în război din fir de in sau de cânepă. Pe parcursul timpului nu am mai făcut pânza ţesută din in, pânza făcuta din fir de bumbac sau borangic. A noastră este o pânză ţesută din fir de bumbac, îi spunem pânză topită din fir de bumbac. Aceasta este o ie croită, are patru părţi, are doi piepţi, spate şi piept, este o ie exact ca să o dăm în lucru", a povestit Simona Ticu.

Pentru un astfel de obiect vestimentar, femeile din Ponoarele lucrează şi câte două luni. Multe dintre ele au ca sursă de inspiraţie vechile ii, bine ascunse şi protejate în lăzile de zestre. Bucuria e cu atât mai mare cu cât munca lor ajunge peste hotare.

"Iile mele au ajuns în toate colţurile lumii, în America, în Italia, Franţa, Spania, Elveţia şi uimitor pentru mine este că nu doar românii plecaţi în afara ţării comandă, ci şi străinii care convieţuiesc cu ei şi apreciază ceea ce noi avem tradiţional", a povestit Iulia Martinescu.

Arta costumelor populare este printre puţinele care au rămas încă vii în nordul Mehedinţiului, iar turiştii, în special cei din străinătate, sunt din ce în ce mai numeroşi.

Nu doar frumuseţea acestui meşteşug încânta privirea celor care ajung la Ponoare. Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural din lume pe care se poate circula. La Ponoare puteţi ajunge din Drobeta Turnu Severin, din Craiova sau din Târgu Jiu. În zonă sunt pensiuni, iar preţurile de cazare sunt, în medie, de 80 de lei pe noapte.