Sari la conținut

Viaţa la ţară, un vis pentru craioveni. Un bărbat din Craiova vrea să construiască un sat ecologic

Sătul de viaţa de la oraş, vrea să contruiască un sat ecologic. Un bărbat din Craiova este dispus să vândă tot ce îl leagă de oraş şi să înceapă o viaţă nouă, în prima aşezare ecologică din Oltenia, departe de aglomeraţie şi poluare. Proiectul lui i-a atras şi pe alţii, care se gândesc serios să se mute într-o zonă liniştită de la marginea oraşului şi să dea energia electrică pe cea solară.

A citit mult şi s-a inspirat de pe internet. Asta l-a determinat pe Mihai Roşculeasa să îşi schimbe radical viaţa. O casă de lemn la marginea pădurii este tot ce visează.

Cine vrea să locuiască în satul ecologic, trebuie să şi trăiască ecologic. Energia solară este literă de lege în comunitate, iar reciclarea, de bază.

“Energia electrică va trebui să vină de la panourile fotovoltaice, apa - este un puţ de apă care va fi forat, care va alimenta toate casele”, explică Mihai Roşculeasa.

Una dintre condiţiile necesare pentru construirea satului a fost ca zona să fie împădurită, să existe un lac şi multă linişte.

Asta i-a atras şi pe alţii să vină să locuiască departe de oraş. Mihaela Radu lucrează în domeniul bancar, dar pentru copii, ar merge într-o zonă linitiştită.

“Nu prea avem posibilitatea să lăsam copiii să se joace, trebuie supravegheaţi, aşa, la o casă, şi într-o zonă liniştită, altfel şi-ar organiza timpul liber”, spune Mihaela Radu

De beton s-a săturat şi Daniel Botea. S-ar muta şi el în satul ecologic. Aceste familii trebuie să aibă însă bani să cumpere un teren cu o suprafaţă cuprinsă între 800 - 1.000 mp şi să construiască o casă din materiale ecologice: paie, lemn sau chirpici.

Conform datelor oficiale, în anul 2009, staţia de măsurare Dolj 3, din Craiova, a înregistrat 49 de zile cu depăşiri ale pragului de 50ug/m3 faţă de limita legală de 35, adică cu 40% mai mult.

Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, România este a doua ţară din Uniunea Europeană, după Polonia, unde numărul deceselor cauzate de arderea cărbunelui îl depăşeşte pe cel al victimelor din accidente rutiere.