Sari la conținut

BRĂILA. Fermă de capre de Angora

Inginer horticultor de meserie, Aurel Constantin a cumpărat primele cinci capre de angora cu 1.000 de lei, imediat după Revoluţie de la Institutul de Cercetare Palas din Constanţa.

Pentru că lâna lor este căutată pentru ţesături textile de mare fineţe a vrut să-şi facă o mică fermă. A cumpărat capre cu pedigree de angora din Turcia, Franţa şi, astfel, a ajuns la peste 200 de exemplare.

Aurel Constantin, fermier: "Noi le-am adaptat acum, la început nu ştiam ce să le facem. Eu nu sunt de meserie, am învăţat în 20 de ani. Pot să-mi dau doctoratul în capre de Angora".

"Astea sunt blănuri prelucrate într-un atelier care nu mai este, la Orăştie. Uitaţi câtă fineţe. Astea sunt animale aduse din zona Turciei, din Siria, Asia, iar unele din Franţa" mai spune fermierul. 

Fermierul are, însă, și o supărare. În România nu a reuşit să găsească o fabrică care să prelucreze sută la sută lâna de angora.

"Asta este neprelucrat, ăsta se vidne acum în România cu 10 -15 lei. Batjocură. Afară e 100, 150 de euro" povesteşte fermierul.

Aurel Constantin, fermier: "Am încercat în ţara asta şi atât au putut face. Nimeni nu poate să jungă sută la sută. În România nu se găseşte la ora asta o manufactură, o fabrică, o ţesătorie".

Pentru a-şi valorifica mica afacere, fermierul a început să caute soluţii în străinătate.

Aurel Constantin, fermier: "Astea au plecat în Franţa, în Italia şi vedem cu ce rezultate vor veni de acolo. Dacă vor veni acolo cu rezultate care să ne convină le prelucrăm acolo".

La noi o haină de angora ajunge la 2.000 de lei, în timp ce în străinătate poate fi vândută chiar şi cu 20.000 de euro. Asta din cauză că lipsesc până şi tăbăcarii.

"Am căutat în toată ţara. Dacă mă caută acum cineva eu mâine sunt dispus să mă duc cu câteva mii de piei şi să-i dau de lucru" spune Constantin.

Crescătorii de animale din zonă spun că nici măcar nu au auzit de capre de angora.

"Nu am auzit de capre de Angora. Capre albe, Angora eu ştiu că e alb, eu aşa înţeleg" declară un localnic.

Caprele de Angora necesită o îngrijire mai specială decât cele autohtone.

Aurel Constantin, fermier: "Pretenţia lor cea mai mare este să nu trecem prin ciulini".

Cornel Gingăraşu, medic veterinar: "Ele cer mult mai multă grijă şi mult mai multe investiţii în medicaţie, îngrijire, vaccinuri şi deparazitări".

Caprele de Angora produc între 2,5 şi 5 kg de fibre, cu o lungime de aproape 15 centimetri. Un ied se vinde cu 100 de euro, în timp ce un ţap de rasă ajunge la 1.200 de euro.

Reporter: Cornelia Mazilu
Operator: Bogdan Vlădoiu