Galaţiul, capitala meşterilor populari

Data publicării:
targ mester

Constantin Cojan este un meşter popular venit tocmai din satul Colibaşi, regiunea Cahul. A învăţat meserie de la tatăl său şi este unul dintre puţinii care mai fac căciuli de cârlan şi bundiţe tradiţionale, din piele naturală. Straiele care ies din mâinile lui iscusite sunt la mare căutare.

Constantin Cojan, meşter popular: "De când m-am trezit în viaţă am văzut la tatăl meu cum făcea, şi chiar copil fiind pe la şase ani am pus a face câteva floricele. Iată floricelele alea. Şi undeva la 10 ani iaca am luat acul în mână".

Meşterul vorbeşte cu pasiune despre piesele vestimentare care ies de pe mâna lui.

Constantin Cojan, meşter popular: "Această bundiţă e în stil bărbătesc. Dom'le, e prelucrată de mine, pielicica de când fost dezbrăcat animalul, eu am luat-o, am tăbăcit-o, o lucrăm după ultima tehnologie. Uitaţi ce fină e, nu miroase".

La târg l-am întâlnit şi Alexandru Perţa-Cuza, meşter din Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş, care lucrează cu lemnul de la vârsta de şapte ani.

De atunci, din mâinile cărora anii bătrâneţii nu le-au furat din dibăcie au ieşit mii de obiecte tradiţionale pentru bucătărie.

Alexandru Perţa-Cuza, meşter popular: "Asta e de exemplu o roată pe care tata o folosea drept cuier, punea haine. Eu am zis că nu lucrez cu pânză, lucrez cu lemn şi am făcut-o pentru a pune diferite obiecte casnice. Asta este pentru sare, asta este pentru usturoi, cum era cândva".

Artistul a construit peste 3.000 de troiţe în toată ţara şi are un crez de care nu se dezice: datoria unui meşter este de a salva lemnul de la foc şi putrezire.

Alexandru Perţa-Cuza, meşter popular: "Să nu şlefuieşti prea mult lemnul, să nu tot intervii pentru că-i schimbi valoarea artistică a lemnului. Pentru că din lemn poţi face şi valoare artistică şi valoare comercială".

Chiar dacă recunoaşte că vânzările nu sunt ca în anii trecuţi, meşterul continuă să şlefuiască lemnul şi să se bucure de darul pe care i l-a dat Dumnezeu.

Alexandru Perţa-Cuza, meşter popular: "De când ne-a invadat plasticul nu mai facem vase de lemn, nu le mai folosim...dar vom ajunge din nou la ele".

De la târg nu lipsesc măştile şi costumele populare şi nici tradiţionalele linguri de lemn. Cunoscut sub numele de Strâmbă Lemne, Viorel Marian ciopleşte de 18 ani linguri de lemn.

Viorel Marian, cioplitor lemn: "Am încercat să le fac pe cele care sunt mai rar întâlnite şi în felul acesta încerc să le readuc în atenţie pentru că e păcat să se piardă o moştenire".

Acţiunea a reunit meşteri din Galaţi, Sighişoara, Maramureş, Argeş, Bistriţa Năsăud, Vâlcea, Botoşani, Suceava, Braşov, dar şi din Republica Moldova.

Atmosfera de sărbătoare şi voia bună au fost întreţinute de artiştii Ansamblului Folcloric „Doina Covurluiului" şi de Fanfara "Valurile Dunării".

Reporter: Cornelia Mazilu
Operator: Liviu Hagiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri