Sari la conținut

Pânzarul moldovenesc, un morman de surcele

Proiectul construirii la Galaţi a unui velier care să imite vasele din flota lui Ştefan cel Mare a prins contur în anul 2003.

Visul unor temerari care intenţionau să facă o astfel de ambarcaţiune şi să pornească cu ea pe apele Dunării a fost preluat de către autorităţile judeţene, care au comandat construcţia navei.

În anul 2004 s-a cheltuit fără licitaţii şi în mare grabă jumătate de milion de euro din visteria Consiliului Judeţului Galaţi, condus pe atunci de social democratul Dan Lilion Gogoncea.

Mihai Mihail - constructorul Pânzarului Moldovenesc: "S-a vrut să se facă foarte repede. S-a şi făcut. Chiar aici, în spatele meu s-a făcut o ceremonie, zic eu deosebită, unde au fost prezenţi foarte mulţi oameni". 

Nava care a fost proiectată de societatea gălăţeană ICEPRONAV la comanda CJ Galaţi a plutit pentru prima dată în anul 2004, când s-au comemorat 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare. Velierul nu şi-a dovedit însă şi o altă utilitate.

El a fost afişat doar de câteva ori pe an la Zilele Marinei şi la Bobotează, iar întreţinerea ulterioară s-a dovedit a fi costisitoare. Din acest motiv, cei care s-au perindat la şefia Consiliului Judeţean Galaţi au considerat proiectul ca fiind unul inutil şi prea costisitor.

Nicolae Bacalbaşa - preşedinte CJ Galaţi: "Toţi s-au gândit la pânzar şi prea puţini la costuri de exploatare. După care s-a văzut că dacă eşti un mărunt funcţionar nu poţi să-ţi iei un Lamborghini". 

Astfel, ambarcaţiunea a fost trasă la mal. Autorităţile au scos velierul din apă şi l-au expus pe Faleza Dunării unde putea fi admirat de trecători.

A stat aici din 2006 şi până în 2009. Pânzarul şi-a încheiat însă misiunea la mal după ce un tractorist de la salubritate a manevrat greşit o remorcă încărcată cu gunoi şi a spart coca ambarcaţiunii.

După acest incident pânzarul a fost cedat în urmă cu trei ani printr-o hotărâre a Consiliului Judeţului în custodia unei asociaţii numită Institutul de Dezvoltare Durabilă a Dunării.

Sergiu Dumitrescu - director Centrul Cultural "Dunărea de Jos": "Încearcă să o reabiliteze şi să o folosească în scopuri. Nu... E dată prin hotărâre de Consiliu dată acum vreo patru ani".

Cei din asociaţie au preluat velierul cu intenţia declarată de a-l reabilita şi de a-l include într-un circuit turistic. De fapt, din anul 2009 şi până în prezent, vasul a putrezit după ce a fost depozitat pe un cheu în Şantierul Naval, departe de ochii lumii.

În momentul de faţă nu sunt semne clare că ambarcaţiunea va mai putea pluti vreodată. În plus, cei care coordonează asociaţia de Dezvoltare Durabilă a Dunării vorbesc din nou despre sume ameţitoare.

Haralambrie Beizadea - Institutul de Dezvoltare Durabilă a Dunării: "O reparaţie completă sau o readucere a navei într-o fază de utilizare corectă, într-o fază de utilizare care să asigure şi un confort minim ar presupune la ora asta o investiţie de 300.000 de euro, ceea ce nu mi se pare foarte mult".

Ochii celor de la Institutul de Dezvoltare Durabilă a Dunării sunt îndreptaţi către fondurile europene. Aceştia spun că intenţionează organizarea unui grup de iniţiativă care militeze pentru recondiţionarea şi utilizarea Pânzarului pentru stimularea turismului în zonă.

Optimismul lor declarat nu este însă împărtăşit şi de conducerea Consiliului Judeţean.

Nicolae Bacalbaşa - preşedintele CJ Galaţi: "O să căutăm să vedem ce se poate face cu pânzarul, dar eu ştiu din reanimare, că sunt reanimator, că de la un punct încolo un cadavru nu mai este reanimabil".

Pânzarul Moldovenesc construit la Galaţi nu poate fi considerat nici măcar un bun de patrimoniu, el nefiind atestat de Muzeul Navigaţiei de la Constanţa ca o replică fidelă a vaselor din secolele XVI-XVI.

reporter: Tudor Neacşu
operatori: Ionut Mocanu, Bogdan Cazacu