Sari la conținut

VRANCEA. Schit afectat de alunecări de teren

Măicuţele se roagă ca alunecările să se oprească şi să nu afecteze şi biserica din lemn, monument istoric care se află la o distanţă de doar 10 metri de locul unde s-a produs surparea.

Serafima Boureanu, stareţa schitului Buluc: "Ne e teamă de ce se va putea întâmpla cu monumentul istoric, cu noi înşine, cu toată mănăstirea. E de 350 de ani, e păcat de locuşorul asta binecuvântat de la Dumnezeu. A fost o pedeapsă de la Dumnezeu, un fenomen natural".

Măicuţa Marina are 83 de ani şi şi-a trăit cea mai mare parte a vieţii în schit. Este speriată de alunecările de teren care s-au abătut asupra mănăstirii.

"De când s-a lăsat pământul aici plâng mereu, s-a terminat şi cu mormântul, acum eu las totul în voia lui Dumnezeu. Ne rugăm, Doamne mai ţine pământul că aici e frumos, e linişte mare" spune măicuţa.

Serafima Boureanu, stareţa schitului Buluc: "Să dea Dumnezeu să ne păstreze măcar atâta şi să putem salva biserica, cimitir se poate găsi. Să facă un studiu, măcar să se vadă unde sunt izvoarele de apă, cum se poate devia".

Îngrijoraţi de alunecările de teren din zona schitului sunt şi sătenii, care spun că e prima dată când se confruntă cu aceste probleme.

"Puterea lui Dumnezeu mamă, o să ne ai pe toţi nu numai schitul de la Buluc acolo" spune un localnic.

"Nu au fost probleme până acum, nu am auzit. Acum e prima dată când s-a întâmplat aşa ceva" declară alt sătean.

Autorităţile locale sunt neputincioase şi cer ajutor statului pentru realizarea unui studiu geotehnic care să stabilească cu exactitate cauza surpărilor.

Neculai Cristudor, viceprimar comuna Jariştea: "Ne depăşeşte şi aici trebuie să vină numai specialişti de bună credinţă, care să studieze structura solului, infiltraţiile de apă."

Romeo Iordache, director de Investiţii CJ Vrancea: "Urmează ca solicitările transmise comitetului pentru situaţii de urgenţă să fie analizate la nivel naţional şi să aloce fondurile în funcţie de resursele existente".

Schitul Buluc a fost ridicat în anul 1679 de către boierul Isaia Caragea de la Odobeşti.

Din cele două biserici se mai păstrează doar una mică, cea care a scăpat de cutremurul din 1940, înainte ca regimul comunist să închidă lăcaşul de cult. Schitul se află la la o altitudine de 450 de metri.

Reporter: Cornelia Mazilu
Operatori: B. Cazacu, M.Munteanu