Sari la conținut

Agricultură cu calul în Moldova. Micii fermieri nu își permit să închirieze utilaje

Într-o epocă a mecanizării, pentru micii fermieri tot calul a rămas singurul ajutor.

„Când eram copil, bunicul îmi povestea că ara cu caii, semăna cu caii, dădea cu grapa cu caii. Am ajuns la fel. Aceeași poveste se întâmplă în ziua de astăzi. Subvenția pe pământ acum e numai un praf în cap ca să zicem că facem,” povestește Ion Huminică, agricultor.

În aceste condiții, nici nu poate fi vorba de productivitate ci doar de recolte de subzistență. Oamenii trudesc cât e ziua de lungă doar pentru a avea ce pune pe masă.

„N-ai cu ce da un copil la școală. Uite, am copil premiant din clasa întâi, numai premiul întâi până în clasa a XII-a. Eu să îl dau la facultate, cu ce să îl dau?!”

Gheorghe Asavi are patru hectare de pământ și mărturisește că îi este greu să le cultive singur. Nu-și permite însă să închirieze utilaje.

„Agricultura o facem cum se vede: cu calul, cu mâna, sămănăm și atât. Nu avem bani. Banii, dacă s-ar da la timp... Dar nu se dau la timp. Pământul este trecut pe subvenție,” spune Gheorghe Asavi.

Pentru hectarele pe care le are, omul a primit un sprijin financiar de patru sute de lei, dar cheltuielile sunt mult mai mari. Numai toamna trecută, spune el, a dat pe arat peste o mie de lei:

„Tractorul mă costă 4 milioane numai de arat. Mă costă așa: încă două milioane discuitul, două sămănatul. Deci ar veni 8 milioane numai arat, discuit și semănat.”

Pentru stat, micii fermieri nu reprezintă o prioritate. Autorităţile intenţionează reducerea subvenţiilor pentru cei care deţin între 1 şi 5 hectare de teren ca să îi oblige pe proprietarii de terenuri să se asocieze. Cei care au şi mai puţin de un hectar nici măcar nu sunt luaţi în calcul.

„Pentru a face o agricultură modernă, în care să se aplice tehnologii, să se obţină producţii şi aceste producţii să poată fi valorificate, preferabil ar fi ca să avem ferme de la 50 la 100 hectare în sus,” a explicat Sergiu Iulian Jităreanu, directorul adjunct APIA Iaşi.

La nivelul naţional, numărul micilor fermieri care se zbat să supraviețuiască este de aproximativ 800.000.