Meșteșuguri tradiționale păstrate cu sfințenie. Cei mai pricepuţi meşteri din România şi Republica Moldova, prezenți la Iași

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Târgul Iaşilor a devenit pentru trei zile loc de întâlnire pentru cei mai pricepuţi meşteri din România şi Republica Moldova, care au destăinut din secretele artei lor

Măşti, linguri de lemn sculptate sau pictate şi împletituri sunt câteva din exponatele au atras atenţia trecătorilor. Iar fiecare obiect vine cu povestea lui, spun meşterii populari:

"Pe coada lingurii se puneau diverse simboluri. Începând cu simbolul solar, care reprezenta divinitatea şi avea rol de protecţie. Simbolul care m-a determinat pe mine să fac, mai ales linguri, a fost lingura îngemănată sau a mirilor."

Această lingură era folosită o singură dată în viaţă, în noaptea nunţii, când mirii promiteau să rămână uniţi tot restul vieţii. Iar tocmi astfel de simboluri vor meşterii populari să transmită din generaţie în generaţie ca un adevărat tezaur cultural al poporului nostru.

"Dorim să facem un dialog şi să transmitem meşteşugurile noastre populare tradiţionale. Nu numai din Moldova, dar chiar din România pentru că, de ceva vreme, aceste meşteşuri sunt în pericol de a fi minimalizate, ca să nu mai spun ignorate," a explicat Silvia Cozmîncă, preşedinta Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.

Târgul de Meşteri şi Meşteşuguri Tradiţionale se află la cea de-a şaptea ediţie, iar în fiecare an, noi artişti populari se alătură evenimentului.

"Nou sunt câţiva creatori de artă populară şi meşteşugari proveniţi fie din sudul ţării, din zona Prahova cu cămăşi populare, port popular şi din zona secuimii cu prelucrarea osului, pe care eu îl consider principalul câştig," a spus Victor Munteanu, directorul Muzeului Etnografic al Moldovei Iaşi.

Pe urmele meşterilor populari calcă şi elevii ieşeni care au participat vara aceasta la Tabăra de Creaţie Populară „Micii meşteri din Copou". Şi ei au avut ocazia să-şi expună creaţiile la târgul din acest an.

Reporteri: T. Tompea, C. Ciocan
Operator: Ceciliu Tabără
Editor imagine: Adi Chiţac
Editor text & web: Diana Cîrlan