Sari la conținut

1989, schimbarea la faţă a presei locale

Din 16 până pe 21 decembrie 1989, ziarul local Crişana a publicat doar articole de propagandă a Partidului Comunist Român. Printre ştiri despre planuri şi realizări ori materiale laudative la adresa soţilor Ceauşescu, nu a scăpat niciun cuvânt despre manifestaţiile anticomuniste din ţară.

În ediţia din 21 decembrie 1989, pe prima pagină a cotidianului era publicat decretul prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Era singurul material care venea în completarea ştirilor despre mişcările populare, difuzate la posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii.

Pe fondul evenimentelor din Bucureşti, ziua de 21 decembrie 1989 a fost tensionată şi în redacţia de la Crişana. Pe lângă subiectele zilnice, reporterilor li se cereau informaţii tematice.

"În cursul după amiezii să primim solicitări legate de relatări din punctul vamal, referitor la reacţia armatei, la reacţia altor instituţii de ordine publică", îşi aminteşte Ioan Laza, profesor de jurnalism, fost director al cotidianului "Crişana".

Abia după răsturnarea regimului Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989, agenda presei scrise se schimbă susţine Ioan Laza, jurnalist contemporan cu evenimentele din '89.

"Dispare controlul informaţional pe care îl aveau asupra textelor jurnalistice din partea secţiei de presă a Comitetului Central care gira orice conţinut informaţional care apărea în Scânteia, iar la nivelul judeţului controlul secţiei de propagandă."

"După 22 decembrie întâlnim o retorică de sens schimbat. Deja din cel mai iubit fiu al poporului Ceauşescu devenise călău, din savantă de renume mondial, Elena Ceauşescu devenise odioasa soţie", spune Florin Ardelean, jurnalist, profesor la Facultatea de Jurnalism Oradea.

În fierbintea zi a lui 22 decembrie 19898, ziarul "Crişana" nu apare în cutiile poştale ale abonaţilor din Oradea - o explicaţie ar fi că acesta a fost distribuit gratuit oamenilor adunaţi în centrul oraşului. Publicaţia apare, totuşi, pe piaţă o zi mai târziu, pe 23 decembrie, dar fără ca vreun material să fie semnat de ziariştii Crişanei. 

"Găsim doar două semnături, poetul Ioan Davideanu, publică un poem şi a doua semnătură este a lui Narcis Fekete, care era student la Cluj. Pe 24 apar primele semnături ale unor ziarişti de la Crişana şi într-un singur text apare cuvântul "scuză" faţă de comportamentul gazetarilor până la 22 decembrie 1989", explică Florin Ardelean.

Dacă până în 1989 în Bihor existau doar două ziare locale, după 1990 pe piaţă apar 10 publicaţii locale. Din acest punct de vedere, Bihorul a fost pe locul trei în topul judeţelor cu cele mai multe ziare.

Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş