Sari la conținut

Casa pasivă, paşi timizi în România

O clădire care îşi produce singură energia electrică şi transformă o parte din ea în energie termică. Aşa va funcţiona singurul centru de afaceri de acest fel din Europa centrală, care se va deschide în comuna bihoreană Oşorhei.

„Clădirea va funcţiona independent, îşi va produce singură curentul necesar prin fotovoltaice şi sunt două eoliene", a detaliat Ioan Gligor, viceprimarul comunei Oşorhei.

Casele pasive sunt construcţii izolate aproape perfect, care folosesc resurse regenerabile pentru a duce spre zero consumul de energie din sistemul centralizat. Proiectele de acest fel din Germania au costat cu până la 30% mai mult decât o clădire în care se folosesc tehnologiile clasice. Doar că aceste costuri în plus se amortizează în câţiva ani.

„Avem posibilitata de a reduce consumul energetic drastic, cu procente pe care nu ni le imaginăm astăzi", confirmă Constantin Jurcă, proiectant de case pasive.

„Nu mai avem resurse să aruncăm în aer căldura şi în general energia. Există polistiren ca structură, cu grad de izolare diferit, dar şi grosimea influenţează, dar foarte important e modul de aplicare, manopera", consideră Vasile Fonoage, directorul unei companii de materiale de construcţii.

Comisia Europeană a iniţiat o procedură de infringement împotriva României în vara acestui an din cauza eficienţei energetice. Şi asta pentru că ţara noastră nu a pus în aplicare o directivă europeană care cere ca până în 2020 să se reducă consumul de energie cu 20%. Agenţia Naţională de Reglementare în Energie pregăteşte o nouă schemă de stat care se va aplica pentru centrale sub 500 de kilowati, adică pentru consumatorii casnici.

„Este un preţ reglementat garantat, plătit de furnizorul de energie electrică din zona în care sunt amplasate aceste centrale. Începând cu 1 ianuarie 2015 această schemă de sprijin, mult mai simplă şi mult mai accesibilă segmentului rezidenţial, ar putea fi aplicată", spune Zoltan Nagy Bege, reprezentant Agenţia Naţională de Reglementare în Energie.

Asta în condiţiile în care specialiştii spun că certificatele verzi pe care le primea proprietarul unei case pe care erau montate panouri fotovoltaice erau prea dificil de comercializat de către consumatorul mic. În Ungaria, există deja scheme de ajutor de stat, prin care Guvernul compensează energia regenerabilă produsă de cetăţeni cu un preţ mai mic la factura de energie.

„Noi experimentăm la ora actuală; Guvernul pune un mare accent pentru construcţia unor clădiri eficiente energetice, iar clădirile existente să fie reabilitate pentru eficientizare energetică", susţine Jozsef Benecs, preşedintele Asociaţiei Casa Pasivă Ungaria.

În România există legislaţie care impune atât certificatul energetic al clădirilor la vânzare sau închiriere, cât şi la cele noi construite.

Reporter: Laura Breb
Operator: Constantin Gheorghiţă