Sari la conținut

Despărțiți de zece metri. Din cauza unui drum neterminat, localnicii din Cheresig ocolesc 70 de kilometri

Șoseaua care ar fi trebuit să lege satul bihorean Cheresig de localitatea maghiară Körösnagyharsány a fost construită de o parte şi de alta a graniţei în 2013, pe o lungime de 4 kilometri. Autoritățile române au lăsat atunci neasfaltată o porțiune de 10 metri, în dreptul fâşiei de frontieră. Urmau să o amenajeze când România ar fi intrat în Spațiul Schengen, iar accesul dintr-o țară în alta s-ar fi făcut fără un control în prealabil.

"Lumea așteaptă de când a fost construit drumul, tot ne pun întrebări, când vor putea să meargă pe el, când se va deschide", spune Gheorghe Șinca, viceprimarul comunei Toboliu.

"- Ar fi util.
- Măcar să vedeți ce e dincolo?
- Da, măcar atât chiar și pentru o vizită."

"Sigur că ne-ar bucura că e foarte aproape."

"În lipsa unui punct de trecere a frontierei, localnicii din Cheresig sunt obligați să ocolească 70 de kilometri prin Vama Borș, pentru a ajunge la rudele și prietenii lor care stau în satul de dincolo de graniță", a explicat Claudiu Mihuț, reporter Digi24 Oradea.

Cum aderarea nu s-a produs lucrarea a fost abandonată. În urmă cu doi ani autoritățile maghiare au propus o soluție de compromis - amenajarea pe cheltuiala proprie a unui punct de frontieră mobil deschis în anumite intervale orare. Doar că:

"Întotdeauna un punct de trecere a frontierei trebuie să aibă reprezentanții ambelor state, nu se poate deschide un punct fără cadrul specializat uman și fără prezența logistică a celeilalte părți", spune Szabo Odon, președintele Grupului de Prietenie cu Ungaria din Parlament.

Ceea ce Guvernul român nu s-a arătat dispus să facă, invocând cheltuielile pe care le-ar presupune o astfel de infrastructură. Investiţia "ar deveni inutilă după aderarea României la spaţiul Schengen", i-au transmis reprezentanţii Cabinetului de la Bucureşti comisarului european Corina Creţu. Acesta îi ceruse premierului Dacian Cioloş să ia măsuri pentru darea în folosinţă a zece drumuri transfrontaliere dintre România și Ungaria, co-finanțate de Uniunea Europeană.

"Funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființări unor puncte de trecere a frontierei la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen."
sursă: scrisoarea Guvernului către comisarul european Corina Creţu

Potrivit proiectelor, cele zece drumuri transfrontaliere ar fi trebuit deservite de puncte mobile de trecere a graniţei amenajate în judeţele Bihor, Arad şi Satu Mare. 

Reporter: Claudiu Mihuț
Operator: Gabor Szilagyi