Sari la conținut

Istoria primelor retrocedări. În Săpânţa, restituirea terenurilor s-a lăsat în anii '90 cu violenţe şi gaze lacrimogene

Scutieri, grenade lacrimogene și confruntări violente. Aceasta era atmosfera în Săpânța, în urmă cu 23 de ani. În 1992 trupele Jandarmeriei erau trimise în comună ca să pună capăt tensiunilor şi violenţelor apărute în urma retrocedărilor făcute de primarul Toader Şteţca după Revoluţie.

Toader Ștețca a fost ales ca primar al comunei Săpânţa imediat după Revoluţie. Era tânăr și cunoscut în zonă, după ce jucase la mai multe echipe de fotbal din ţară.

"Tineretul a fost de partea lui și în '89, în ziua de Crăciun, a urcat pe scenă. Era un om bun cu priză la public. A început să zică "Tatăl nostru", care era interzis. Multora le-a fost frică; el nu avea frică de nimeni. A mers înainte", își amintelte Gheorghe Pop, nepotul lui Toader Ștețca.

Prima hotărâre luată de Toader Şteţca a fost să împartă localnicilor pământurile confiscate de comuniști.

"În acea vreme domnul primar Toader Ștețca a format o comisie la fondul funciar și, conform registrelor din 1948 până în 1959, a măsurat şi a dat terenuri la oameni", spune Dorel Codrean, primarul actual al comunei Săpânța.

Fiecare localnic a depus cereri scrise de mână prin care cerea înapoi suprafețele care le-au aparţinut lor ori familiilor. Solicitările au fost confruntate cu datele din registrele realizate de comuniști în timpul colectivizării. Pentru că în acei ani restituirea nu era reglementată printr-o lege, primăria a emis doar adeverinţe prin care se atesta că oamenii şi-au primit pământul.

"Nefiind legi, nu s-au făcut titluri de proprietate; legea 18/1991 s-a terminat în 1 octombrie 1991. Titluri de proprietate nu s-au făcut legal constituite, conform legii, numai din 1994", îşi aduce aminte Dumitru Turda, responsabil cu registrul agricol al comunei Săpânța.

"Zicem noi că a fost o chestie abuzivă dar nu a fost. El, ieșind în lume, asculta Europa Liberă, a știut că nu se mai poate da înapoi. Mulți stăteau ascunși, nu aveau curaj. Avea el niște nebuni pe lângă el care îl susțineau", povesteşte nepotul lui Toader Ștețca.

Şi CAP-ul din comună a fost desfiinţat şi oamenii au împărţit tot ce au găsit.

În scurt timp, însă...

... au apărut tensiuni între localnici legate de felul în care terenurile erau reîmpărţite. Primarul Şteţca a ajuns în dizgraţia autorităţilor judeţene, nemulţumite că edilul îşi face singur legea.

Chiar primarul Toader Şteţca a fost acuzat de violenţă, îşi amintesc unii localnici, care povestesc că edilul ar fi bătut un ofiţer de Poliţie. Pe fondul tensiunilor din comună, jandarmii au fost trimişi în Săpânţa cu misiunea de a asigura organizarea alegerilor locale. Toader Ștețca a fost ridicat de forţele de ordine, ceea ce a stârnit mânia oamenilor din comună.

"L-au dus în inchisoare, lumea tot a protestat aici la primărie, tot s-au strâns oamenii și femeile. Era aici o sirenă ce suna și oamenii veneau aici", spune Teodosia Pop, sora lui Toader Şteţca.

Judecat la Braşov pentru ultraj, Şteţca a stat în închisoare trei luni. Între timp, noul primar al Săpânţei a încercat să pună ordine în procesul de restituire a terenurilor.

"Am cerut doi ingineri topografi de la Prefectură. Trăiau bătrânii care știau terenurile, anuțam că se iese pe tarlaua cutare. Măsuram, făceam conturul, măsuram și ne uitam pe adeverință cât avea fiecare", explică Gheorghe Turda, primarul comunei Săpânţa între 1992 şi 1996.

Toader Ștețca a fost achitat și în scurt timp a plecat în Franța, unde s-a stabilit definitiv. De atunci nu a revenit în ţară decât de puţine ori. Chiar dacă el a fost primul primar din România care a început să restituie pământul confiscat de comunişti, nici astăzi în Săpânţa nu s-a încheiat procesul de retrocedare, iar problemele au rămas...

Reporter: Bogdan Costea
Operator: Kristian Kosa

Editor web: Adrian Laboș