Sari la conținut

Maramureşul, în sărbătoare. 63 de sate româneşti, reunite la iniţiativa unui irlandez

A fost sărbătoare în Maramureş. 63 de sate din judeţ şi-au deschis porţile vizitatorilor dornici să cunoască valorile autentice. Ateliere de ţesut sau sculptat, şezători sau concerte pe o scenă într-un amfiteatru natural, sunt doar câteva dintre punctele de atracţie ale ediţiei din acest an a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel". Activităţile atrag numeroşi turişti şi se desfăşoară sub "bagheta" unui străin cu suflet de român. 

De ţesut îi cel mai sănătos lucru. Nu trebuie să te duci la o sală de sport, să alergi degeaba. Ţeşi şi când ţeşi, muşchii de la piept lucrează, muşchii de la mână lucrează, muşchii de la picioare lucrează."

În curtea ţesătoarei Maria Zapca, din comuna Săpânţa, războaiele vechi de peste o sută de ani au prins din nou viaţă.

De vreun an de zile tot am încercat, am căutat poate găsesc undeva să ţes şi în momentul în care am descoperit atelierul m-am înscris imediat şi am zis că prefer o vacanţă în felul asta decât oriunde altundeva."

Tot de la femeile locului turiştii învaţă cum să îşi facă podoabe din mărgele cu motive arhaice.

Până acum am făcut o zgărdană şi încerc să fac o brăţară acum. Nu, nu am mai făcut niciodată până acum, e pentru prima dată şi e foarte simplu."

Este dureros că avem atâţia oameni deştepţi şi nu au putut să facă asta. Este dureros să spui că vine un străin să se chinuie să umble pe dealuri, să umble pe toate satele şi să descopere ceea ce noi avem, cu ceea ce ne putem mândri. Alte ţări le au doar în cărţi sau le au undeva în trecut, dar noi le avem în fiecare zi", spune Maria Zapca, meşter popular.

Forfotă a fost şi în atelierul de sculptat al lui "Moş Pupăză", fostul loc de creaţie al celui mai vestit cioplitor al Maramureşului.

Trebuie pregătiţi cu nişte linste drepte, nişte colţişori, dintele de lup, floare vieţii. Le-am făcut nişte cruciuliţe să simtă lemnul, şlefuirea lemnului, pregătirea materialului şi pe urmă le-am făcut la fiecare, care a vrut, câte o lădiţă de zestre în miniatură", povesteşte Petru Codrea, meşter popular.

Mi se pare o idee foarte bună mai ales că lucrăm şi noi şi există şcolile astea", spune un turist.

Atmosfera de sărbătoare se simte şi într-o vale din comuna Bârsana, care ţine rol de scenă.

Ne bucurăm din suflet că am descoperit aşa, de la sursă, ce înseamnă locul asta şi toată lumea ar trebui să îl viziteze fiindcă e că un pod, aşa şi îţi dai seama de unde vii până la urmă", spune MC Bean, din trupa Subcarpaţi.

Şi în opinia lui Sergiu Boldor, din trupa Ad Hoc, „ceea ce se întâmplă aici şi felul în care se unesc oamenii, tradiţiile şi felul în care interacţionează toţi şi cum pun umărul la bătaie, asta este absolut impresionant."

Imbold pentru sătenii din Maramureş este un irlandez. Peter Hurley s-a îndrăgostit de România în urmă cu 22 de ani, iar de Maramureş ceva mai târziu. După ce a descoperit farmecul vieţii de la ţară a decis să renunţe la cariera în publicitate şi să îşi dedice viaţa promovării valorilor autentice româneşti.

Simt o foarte mare afinitate cu România. Suntem foarte aproape ca origine, ca fel de a fi, ca fel de oameni, oamenii care sunt acasă, care îi place să fie acasă, îi place foarte mult să fie vizitat, să primesc vizitatori, care au imaginaţie, care au fler, au carismă, care au entuziasm", spune Peter Hurley, organizatorul festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel".

Munca irlandezului este apreciată şi de Nicu Covaci, fondatorul trupei Phoenix: „Jos pălăria pentru acest domn neînfricat, Peter Hurley, care este un celt. De multă vreme nu am mai simţit ceea ce am simţit aflându-mă aici. Peisajul este sublim şi te influenţează, vrei, nu vrei."

Festivalul "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" iniţiat de Peter Hurley numără anul acesta şapte ediţii.

Reporter: Diana Grad
Operator: Robert Rezmuves