Sari la conținut

Mărturia unui evadat din lumea drogurilor. O adolescentă povesteşte cum a ajuns să consume etnobotanice

Îi spunem Ioana, ca să-i protejăm identitatea. Pare o adolescentă ca oricare alta, dar povestea ei o face diferită. O poveste care a început pe când abia intrase în liceu, în clasa a noua. Atunci a intrat într-un anturaj în care toţi consumau droguri şi a aflat pentru prima dată ce înseamnă această lume. A crezut că etnobotanicele o vor ajuta să treacă mai uşor peste neînţelegerile din familie.

"Asta e cam în toate cazurile, probleme de familie, părinţi despărtiţi, părinţi care se ceartă, nu-şi înţeleg copiii, nu vorbesc cu ei, asta am vrut şi eu, să vorbesc cu părinţii mei tot timpul, dar nu se poate", spune tânăra.

Psihologii spun că acesta e doar unul dintre motivele pentru care mulţi tineri ajung în lumea drogurilor.

"Primul dintre ele ar fi dorinţa de-a epata. Un alt element ar fi dorinţa de-a fi ca şi ceilalţi. Asta se întâmplă la tinerii din familii atât foarte, foarte bune, cât şi la tinerii din familii dezorganizate", explică psihologul Alin Creţu.

Dependenţa de droguri s-a instalat treptat în viaţa Ioanei. Tânăra, care acum are 17 ani, îşi aduce aminte că pur şi simplu îi plăcea să-şi facă rău.

"Am început tot la 2-3 zile, mă întâlneam cu ei şi afară în faţa blocului, fumam un fum, două, trei, mă simţeam nasol, vomitam, îmi era rău, dar îmi plăcea că îmi făceam rău singură, asta era ideea, decât să mă sinucid, că am încercat chestia asta, mai bine îmi fac rău singură."

Ioana recunoaşte că nu-i era deloc greu să facă rost de etnobotanice. Grav este că cele apărute în ultimul timp sunt foarte periculoase, spune tânăra.

"Sunt foarte multe etnobotanice care au apărut acum, care efectiv, la un moment dat, nu mai gândeşti, nu mai eşti lucid, nu mai poţi gândi. Nu e greu, dai un telefon, zici, băi, îmi trebuie de banii aceştia, îmi aduci? Hai că te ajut. Şi îţi aduce."

A înţeles că se află pe un drum greşit abia atunci când şi-a pierdut mai mulţi prieteni din cauza drogurilor. După un an şi jumătate a renunţat: "Mi-am pierdut mulţi prieteni, foarte mulţi prieteni, printre care chiar şi un iubit şi am zis că dacă nu pun eu stop, cine o să pună. În chestia asta voinţa e cea mai importantă, dacă nu ai voinţă, te-ai dus."

Acum le transmite tinerilor să nu cadă pradă drogurilor ori să renunţe la ele înainte să fie prea târziu.

"Să nu o mai facă, îşi distrug viitorul. Toată lumea spune că etnobotanicele sunt bune, că îţi dă o senzaţie foarte plăcută, sunt doar minciuni, îţi dă o senzaţie de legumă."

Evadarea Ioanei din universul drogurilor este, din păcate, un caz rar, spun specialiştii. Anul trecut, doar şase persoane s-au adresat Centrului de Prevenire şi Consiliere Antidrog Oradea.

"Dintre aceste persoane, patru - pentru consum de marijuana, o persoană a fost identificată ca fiind consumatoare de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi o persoană consumatoare de amfetamine", a detaliat Delia Merce-Sabău, şef birou regional al CRPECA Oradea.

În Bihor, cele mai consumate substanţe sunt canabisul, haşişul şi etnobotanicele. În cazuri grave, cei care le folosesc ajung la Urgenţă. Medicii le acordă ajutor, după care ar trebui să-şi continue tratamentul la psihiatrie.

"Majoritatea refuză să recunoască consumul şi atunci noi îi catalogăm ca şi intoxicaţi cu substanţă necunoscută, dar un număr aproximativ este undeva în jur de 85 de persoane anual", spune dr. Hadrian Borcea, medic şef UPU-SMURD Bihor.

"La etnobotanice este un fel de cocktail de plante, de vegetale în ele şi este foarte dificil, aproape imposibil să găseşti nişte markeri biologi, biochimici, din sânge şi din urina lor", explică Vasile Vlăduţ, medic primar psihiatru.

În şcolile din Bihor sunt derulate periodic campanii de prevenire şi combatere a consumului de droguri.

Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi