Sari la conținut
News Alert

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare deține mii de piese unicat

La poalele Dealului Florilor din Baia Mare, departe de agitația orașului, dincolo de zidurile impunătoare ale Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară veţi găsi o lume de un farmec aparte - tot ce a avut mai frumos de oferit Maramureșul. Fiecare piesă expusă în muzeu respiră tradiție și spune povestea moroșenilor de altadată.

"Obiecte foarte multe, foarte valoroase, unele de tezaur - de la mijlocul secolului al XVIII-lea încoace", enumeră Ilie Gherheș, şef secție Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Printre obiectele rare sunt şi 3 pecetare etnografice, folosite în trecut de bătrânele satelor maramureşene pentru sfinţirea pâinii făcută în casă. Cel mai vechi este din lut ars și este datat 1721.

"Acest mic obiect din mâna mea este cel mai vechi pecetar din muzeele etnografice. Mai vechi ca el nu există decât în muzeele de istorie", explică Janeta Ciocan, etnolog Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureş.

Cum Maramureșul e deseori numit Ţara Lemnului, una dintre cele 2 expoziții permanente ale muzeului îi este dedicată. Totul pentru ca vizitatorul să înțeleagă rolul lemnului în viața strămoșilor acestor meleaguri, de la leagăn şi până la mormânt.

"Pornind de la momentul în care copacul din pădure era tăiat fără să fie omorît, transformat apoi în casă, în masă, în patul în care trăiau, în toate uneltele pe care le folosea", spune Janeta Ciocan.

Astfel, vârtelnița orizontală datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și premiată la o expoziție internațională la Munchen, leagănul cu picioare sculptate în formă antropomorfă sau diferitele dălți, rindele sau prese de ulei, oțet sau de stors mierea fac parte acum dintr-o colecție impresionantă, unică la nivel național.

Izabela Jurasko. corespondent Digi24 Oradea: "O altă piesă extrem de veche este și această lingură păcurărească de lemn, datată 1734, folosită pentru prelucrarea laptelui la stână."

Peste 2000 de piese de port, cămăși, ii, baticuri, cojoace sau podoabe și alte aproximativ 2300 de textile de interior - ștergări de rudă, de cui, cergi și covoare reprezintă o altă componentă importantă a muzeului etnografic din Baia Mare.

"Cele mai frumoase sunt, întotdeauna, costumele de mire și mireasă, păstrate cu foarte multă grijă în lăzile de zestre pentru toată viața dupa acest eveniment. Totul trebuia făcut de femeie în gospodăria țărănească și acest lucru este foarte bine prezentat în expoziția noastră", susţine etnologul. 

Cele peste 2500 de obiecte de ceramică din colecţia muzeului sunt speciale, mai ales din cauza culorilor unice, date de solul din zonă, bogat în metale neferoase.

"În epocile trecute centrele de olărit din restul și vestul României și din restul Europei Centrale veneau și le cărau cu căruțele. Dacă și ei considerau că li se merită să le care cu căruțele până acolo, vă dați seama de ce valoare sunt", atrage atenţia Ilie Gherheș.

În colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare regăsim și mai multe vase care, acum 300 de ani, au constituit proba de examen pentru obținerea titlului de meșter olar. Inaugurat în 1984 și întins pe 6 hectare, Muzeul Satului maramureşean reunește 16 gospodării autentice din 4 zone etnografice, grupate în jurul bisericii de lemn veche de la 1630, unul dintrele cele mai vechi lăcașuri de cult din Maramureș.

Muzeul poate fi vizitat de marți până vineri, de la ora 8 la 16, iar în weekend, între 10 și 16. Prețul unui bilet este de 5 lei pentru adulţi, şi 3 lei pentru copii.

Reporter: Izabela Jurasko
Operator: Kristian Kosa