Sari la conținut
News Alert

ORADEA. Fostul Palat al Finanțelor a ajuns casă pentru cerșetori

"E o nenorocire!"

"E un dezastru pentru imaginea orașului e păcat de ea, că e foarte frumoasă."

"Sinistru ca în poveștile de groază am impresia că acolo trebuie să fie vampiri."

Asta cred orãdenii despre impresionanta clãdire din centrul orașului, ajunsã acum o ruinã. De opt ani, de când cabinetele medicale ce funcționau înãuntru au fost închise, imobilul a rãmas pe mâna oamenilor strãzii.

"Persoanele fără adăpost care și-au făcut casă în interiorul palatului au folosit parchetul și dușumelele de lemn, precum și o parte din ramele ferestrelor și ușilor pentru a se încălzi pe timp de iarnă. Astfel ploaia care a intrat înăuntru a avariat pereții, tavanul precum și decorațiunile interioare", spune Bogdan Costea, reporter Digi24 Oradea.

Istoria clãdirii a început în anii 1899-1900, când a fost ridicatã de un celebru arhitect al vremii, Rimanoczy Kalman jr, ce a îmbinat mai multe stiluri arhitecturale. În primii ani a fost închiriatã de statul maghiar, care i-a dat destinația de Palat al Finanțelor. Potrivit Tratatului de Pace de la Trianon, după primul război mondial clădirea a revenit statului român, iar după a doua conflagrație mondială a adăpostit cabinetele unei policlinici.

În 2002, ordinul catolic al călugărilor mizericordieni a cerut în instanță retrocedarea clădirii, despre care spunea că a ridicat-o pentru a o închiria și a obține fonduri pentru spitalul deținut de ordin în apropiere.

"Fostul Palat de Finanțe, proprietatea bisericii a ordinului călugăresc mizericordian a fost retrocedat de comisia de retrocedare din București în 2012. Însă această retrocedare a fost contestată de județul Bihor, de Consiliul Județean", susţine Iosif Fodor, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea.

Procesul a ajuns la Curtea Supremã

În 2014 instanţa supremă a dispus ca dosarul sã fie rejudecat la Curtea de Apel Pitești. Judecãtorii Înaltei Curți au cerut sã se verifice dacã existã acte de naționalizare pentru clãdire și dacã ordinul mizericordian exista ca persoanã juridicã la data depunerii cererii de retrocedare. Magistrații argeșeni au respins însã contestația Consiliului Județean Bihor, iar dosarul s-a întors, în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

"Nu s-a verificat dacă există un act de naționalizare. Legea spune foarte clar, se restituie bunurile preluate după 6 martie 1945, nu există nici un act nici o hârtie care să ateste o asemenea preluare. În plus potrivit documentelor de la dosar rezultă foarte clar că acest ordin nu avea personalitate juridică la data cererii", explică Mircea Ursuța, avocatul Consiliului Județean Bihor.

Din cauza proceselor, niciun leu nu a mai fost investit în lucrãri de refacere ori de întreținere a clãdirii. Picturile interioare și stucaturile au nevoie urgentã de restaurare, iar în încãperi au început sã creascã plante. Episcopia Romano-Catolicã de Oradea i-a cerut administrației județene sã ia mãsuri de oprire a degradãrii.

"Am dispus niște lucrări pe baza unui hotărâri de Consiliu Județean deja existente din 2015 să se tragă niște plase de acoperire pe fațada și laturile clădirii", a declarat Pasztor Sandor, președintele CJ Bihor.

Primãria Oradea a încercat sã se se implice în refacerea clãdirii, dar fãrã succes.

"Primăria și-a arătat în anii trecut disponibilitatea în a intra într-un parteneriat cu Consiliul Județean pentru reabilitarea acestei clădiri. Primăria nu poate reabilita din bani proprii o clădire care nu e în proprietatea ei", a precizat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.

O decizie definitivã în cazul fostului Palat al Finanțelor din Oradea ar putea fi pronunțatã pe 8 decembrie 2016 când existã un termen la Înalta Curte de Casație și Justiție. Clãdirea a fost evaluatã în urmã cu opt ani la 2 milioane de euro.

Reporter: Bogdan Costea
Operator: Robert Rezmuves