Sari la conținut

Paiele şi independenţa energetică. Primăria din Esztar, Ungaria, foloseşte deşeurile vegetale pentru încălzire

Resturile vegetale pot fi o soluţie pentru obţinerea independenţei energetice. O confirmă o localitate din Ungaria, unde administraţia locală nu mai depinde de preţul în creştere al gazului. Cu fonduri europene, primăria din Esztar a cumpărat o centrală care funcţionează cu crengi, paie sau alte resturi vegetale. Astfel, sunt încălzite clădirea primăriei, şcolile şi grădiniţele din localitate.

Paiele rămase din belşug în urma secerişului din acest an reprezintă pentru administraţia din Esztar garanţia unei ierni călduroase. Asta cel puţin în clădirile publice din localitatea cu 1400 de locuitori, aflată la 60 de kilometri de frontiera cu România.

"Vorbim de 7 instituţii: şcoala cu două sedii, grădiniţa, casa de cultură, centrul de îngrijiri unde se află medicul şi farmacia; primăria o încălzim în acest fel, precum şi depozitele din administrarea naţională", spune Tamas Szecsi, primarul din Esztar, Ungaria.

Toate sunt încălzite cu ajutorul deşeurilor vegetale, soluţie propusă acum şase ani de primarul aşezării. Absolvent al unei facultăţi de mediu, edilul căuta să scape de costurile mari ale alimentării cu gaz care i-a adus în 2010 o datorie de peste 40 de mii de euro.

"Acest sistem de încălzire este bun pentru că utilizează paie, resturi vegetale, crengi, lemne, cu orice funcţionează. Cea mai ieftină resursă de încălzire în zonă sunt paiele pe care le obţinem de la agricultori sau le recoltăm noi", explică Gyula Csorsz, administratorul localităţii Esztar, Ungaria.

"Pentru o iarnă este nevoie de aproximativ 30 de mii de astfel de baloţi pentru încălzirea tuturor clădirilor pe care primăria le administrează", a aflat Bogdan Costea, reporter Digi24 Oradea.

Aproximativ 8 mii de euro a investit administraţia localităţii în cumpărarea cazanelor ce ard deşeurile vegetale. Economia realizată este însă mult mai mare.

"Din 15 octombrie până în 15 aprilie, 7 milioane de forinţi (23.000 de euro - n.n.) a fost factura de gaz. Am schimbat pe baloţi de paie, care acum pe an costă între 2 şi 3 milioane de forinţi (6500-10.000 de euro - n.n.)", a detaliat primarul din Esztar.

Paiele încălzesc inclusiv sălile şcolii din localitate.

"Nici iarna nu avem probleme. Eu am norocul că sunt încălzit şi de încăperile din jur, 25-27 de grade sunt. Uneori trebuie să oprim căldura pentru că este foarte cald", spune Lajos Cseh, educator în Esztar.

Pe termen lung administraţia vrea să valorifice cu ajutorul fondurilor europene şi resursa de apă geotermală.

Reporter: Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi