Sari la conținut
News Alert

Pregătiri de Paşte în Maramureş. Gospodinele prepară mâncarea de Paşte după reţete din străbuni

Sunetul telului şi al lingurilor se aude de dimineaţa până seara în bucătăria doamnei Călina. Ca întotdeauna, pasca făcută după o reţetă foarte veche e cea care îi uimeşte pe musafirii care îi trec pragul de Paşte. Secretul, spune gazda, stă în umplutură.

"Brânză de oaie o frământăm un pic. Pe urmă adugam stafidele şi brune şi aurii, combinate. Pe urmă cuişoare, ienibahar o linguriţă, un zahăr vanilat şi două-trei ouă", a explicat Călina Tomoiagă.

Important e şi modul în care o decorează. Împletiturile reprezintă cununa lui Iisus şi semnul Sfintei Cruci.

Din aluatul frământat bine de tot cu zer, în care se pune drojdie, făină, sare şi ouă ies şi cozonaci. Umpluturile trebuie să fie pe gustul tuturor: nuca şi albuş de ouă, urdă sau măr şi scorţişoară. Cot la cot cu doamna Călina lucrează şi fetele sale. Vor să înveţe tot ce se poate despre preparatele pentru Paşte.

"De abia aştept să vin de la şcoală să îmi termin lecţiile, să mă apuc să fac cu ea în bucătărie pască, pâine de casă şi nu se compară absolut nicio mâncare cumpărată din magazine cu ceea ce facem noi", spune Alina Tomoiagă.

Tinerele învaţă şi cum să prepare prăjiturile pentru băieţii care vin la stropit.

"Abia aşteaptă să vină şi noi suntem bucuroşi că vin la noi şi să îşi dea cu părerea despre ce am făcut: cozonacul, pască, pâinea de casă", completează Ionela Tomoiagă.

Alte gospodine din Moisei se bazează pe o reţetă foarte veche preluată la evreii care au locuit în zonă: chigala, de fapt o budincă de macaroane foarte aromată, care dă gust Sfintelor Paşti.

"Tăiţei de casă făcuţi laţi. Sunt fierţi în prealabil cu apă şi sare. După care se pun ingredientele următoare: mac, nucă, zahăr amestescat cu zahăr vanilat, stafide, unt şi ouă", enumeră Maricuţa Albu.

Mirosului de pască şi cozonac concurează cu cel al sarmalelor.

"Înainte scot varză din butoi şi o las cam două ore la desărat. După aceea măcin carnea. Prăjesc ceapă, pun un pic de boia peste ceapă. Ceapa o prăjesc cu untură tot de casă. Apoi pun orezul şi condimentez", explică Maria Ştefancu.

Sărmăluţele sunt aşezate mai apoi într-o oală de lut, alături de cimbrul cules din grădină şi straturi de costiţă de porc şi cârnaţi de casă. Şi pentru că sărbătoarea să se simtă pe deplin, în unele case se cântă, în timp ce se face mâncarea.

Puţin din tot ce se prepară se va pune în traista cu care localnicii se vor duce în Noaptea de Înviere, la biserică, ca preparatele să fie sfinţite.

Reporter: Diana Grad
Operator: Kristian Kosa