Sari la conținut
News Alert

Producţia de miere din vestul ţării, compromisă de secetă

"În condiţii normale de climă şi de cules, deasupra ramelor cu puiet există Întotdeauna o coroană de miere. Apicultorii îi zic coroniţa de miere. Dacă vă uitaţi, aceste rame sunt aproape uscate", indică apicultorul orădean Csaba Balogh-Soós. Acesta are 350 de familii de albine şi spune că anul acesta abia dacă s-a putut bucura de miere.

"Producţia de miere de anul asta s-a redus la o cantitate de 5-7 kilograme ce s-a putut fura, cel puţin în cazul meu, în cazul rapiţei. La salcâm n-a fost absolut nici o producţie, polifloră nu este, floarea-soarelui sunt perspecive foarte puţine."

Apicultorii spun că salcâmul a înflorit mult mai repede decât în alţi ani, iar pe când stupii au ajuns în pădure nu au mai avut de unde să culeagă polen.

"A fost o climă probabil mai blândă, deci o iarnă fără îngheţ, şi acest lucru probabil a bulversat perioada de vegetaţie. Asta însemnând că anumite specii s-au înflorit mult mai repede, inclusiv salcâmul", spune biologul Márton Venczel.

"Multe plante s-au uscat deja, fără o perspectivă imediată de a-şi reveni, şi în aceste condiţii nu va fi nici secreţie de nectar. Asta îi obligă pe apicultorii din Vest, mai ales, şi centrul ţării, să furajeze, lucru de care nu ţin minte în ultimii 25 de ani", a precizat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine susţine că în acest an în România se vor produce cel mult 16 mii de tone de miere, faţă de 22 de mii cât a fost producţia de anul trecut. O scădere care se va vedea în preţul mierii, care ar putea să crească cu 30-35 la sută.

Speranţa apicultorilor se îndreaptă acum spre culturile de floarea soarelui, care, în mod normal, asigură cel puţin 30 la sută din producţia de miere din ţara noastră. Crescătorii spun că albinele sunt în stare să se refacă în doar câteva săptămâni, însă pentru asta au nevoie de nectar, şi, implicit, de ploaie.

reporter: Orsolya Nagy
operator: Constantin Gheorghiţă
editor web: Adrian Laboş